Cat de aproape suntem de o noua criza si ce strategii de supravieturire putem adopta la nivel de stat, companie sau la nivel personal? Cand si in ce ar trebui sa investim banii? La aceste intrebari dar si la altele raspunde intr-un interviu acordat BuzzNews.ro un om de afaceri extrem de bine conectat la realitatile economice si la mediul de business: Dan Muresan, vicepresedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania si director general al MDM Financial, un grup de firme de audit financiar, contabilitate si consultanta, membre a Camerei Auditorilor Financiari din România si a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România.
O multime de analisti economici (unii de pe Wall Street) si lideri politici importanti (printre ei, ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble) apreciaza ca riscam o noua criza economica globala. Unul dintre semne – cresterea economica continua, nesustenabila de la un punct, care anticipeaza intotdeauna un declin. Nu doar in Romania, ci si la case mai mari, unul dintre domeniile cele mai afectate de criza declansata in 2008 a fost cel imobiliar. Boomul imobiliar din Clujul prezentului, cu o cerere parca suprarealista si vanzari la preturi astronomice, pare sa aminteasca de perioada de varf de atunci si lasa loc intrebarii legitime daca nu am ajuns cumva pe buza prapastiei.
Panica e paguboasa
Raul Chis: O analiza a unui site de imobiliare sustine ca “piata imobiliara a Clujului ar fi in pericol de supraincalzire” avand in vedere ca prețul actual se situează cu 30,5% peste cea mai mică valoare consemnată de la declanșarea crizei încoace, respectiv 891 de euro pe metru pătrat util (în decembrie 2014). Cum comentati?
Dan Muresan: Inca nu se poate vorbi de supraincalzirea economiei romanesti (declansarea unei crize economice reale nu se manifesta local) iar in cazul in care ar aparea un dezechilibru pe piata imobiliara a Clujului (o oferta peste cerere) nu ar declansa neaparat o criza economica. Ar avea loc mai degraba “diverse reglari” la nivelul acestui sector (cei grabiti sa vanda ar reduce preturile de vanzare, cei mai potenti financiar ar pune in conservare produsele imobiliare pina la o redresare a pietei).
In general, economia romaneasca nu poate intra in criza economica (de una singura) din cauza domeniului imobiliar avand in vedere nivelul de dezvoltare economica a Romaniei – avem prea multe de recuperat si de facut ca sa generam noi o criza la nivelul UE.
Crizele economice ale Romaniei (fara efect global/regional) au fost declansate de sistemul bancar, ori acum sistemul bancar trebuie sa se incadreze in prevederile de la Maastricht, iar cresterile actuale ale Robor sunt in parametrii asumati.
Din pacate, se arunca pe piata stiri alarmiste legate de criza economica pe care o va avea anul viitor Romania bazata doar pe lupta politica interna (facem orice sa aratam ca cei de acum nu fac bine, chiar daca avem o crestere de peste 6%). Astfel de stiri nu fac bine mediului economic romanesc – genereaza un val de neincredere pentru investitorii straini fata de piata romaneasca si nimeni nu raspunde pentru pierderile pe care le genereaza mediului de afaceri din Romania.
De exemplu, criza din 2008 care a afectat Romania: daca clasa politica si cei care guvernau la acel moment Romania nu se panicau, puteam trece ca si Polonia prin criza, cu efecte minore, chiar cu castig… pentru ca Romania si atunci si acum din punct de vedere economic are de recuperat multi ani fata de piata occidentala matura, deci are capacitate de absorbtie mare. Ganditi-va ca acesti ani de crestere economica s-au bazat mult pe consum si inca consumul arata crestere. Ori intr-o criza primul care se contracta/reduce este consumul…
Raul Chis: Ce inseamna de fapt o piata supraincalzita?
Dan Muresan: Este un proces mai complex, cu implicatii majore in toate domeniile economiei unei tari, dar il putem prezenta intr-o forma simplista: atunci cand masa monetara de pe piata nu mai ajunge pentru a acoperi tranzactiile existente iar cei indatorati au nevoie disperata de masa monetara indifferent de costul ei (de dobanzile de platit pentru indatorare) astfel ca “valoarea de azi a banului” devine una de necontrolat maine, scazand continuu iar consumul se reduce drastic la nevoile imediate de stricta necesitate. Ceea ce luai ieri cu 100 Unitati Monetare azi te costa 500 UM iar piata cu tot sistemul bancar nu mai poate sustine noul pret de 500, dar acest aspect trebuie privit nu raportat la domeniul imobiliar ci la o economie complexa, cand dintr-un astfel de motiv firmele si populatia isi modifica fundamental comportamentui economic.
Raul Chis: Ce efecte pozitive sau negative pot exista in cazul unei noi crize imobiliare?
Dan Muresan: In primul rand, efectele sunt majoritar negative (in cazul unei crize imobiliare reale), deoarece provoaca falimente in randul producatorilor si constructorilor (vorbim de cei care activeaza in industria constructiilor) deoarece dezvoltatorii nu mai platesc furnizorii daca nu isi vand investitiile. Si astfel, se genereaza somaj, pleaca muncitorii si specialistii din tara si nu mai contribuie la sistemul de asigurari sociale, costul indatorarii creste foarte mult si atunci nu se mai pot lua credite imobiliare pentru achizitii de imobile de catre populatie.
Singurul efect pozitiv (in mod cinic il putem numi astfel) – cei care supravietuiesc unei crize ies mai intariti din ea, iar in perioada crizei pot aparea oportunitati investitionale interesante.
Efecte in lant
Raul Chis: Ar declansa o astfel de criza un efect de domino asupra celorlalte ramuri ale economiei?
Dan Muresan: Daca criza devine reala – aceasta afecteaza toate domeniile economiei, dar in masuri diferite. Totusi, este foarte important modul in care se gestioneaza la nivel national un astfel de eveniment.
Raul Chis: Ce ar insemna o noua criza pentru companii?
Dan Muresan: Efecte reduse daca guvernul si clasa politica isi creeaza parghii eficiente de contracarare a efectelor unei crize economice. Daca nu au capacitatea de a o gestiona rational si eficient, o criza economica pentru companii ar insemna: falimente de firme, reducerea veniturilor, reduceri de personal, indreptarea spre reduceri masive de costuri pentru a supravietui unei perioade de crize, falimente personale.
Raul Chis: Cum se pot proteja companiile?
Dan Muresan: Pe linga conditia de a face economii cat mai mari pe latura de cheltuieli (solutie care este valabila pentru orice firma) plus in functie de domeniul de activitate si de specificul fiecarei firme, solutia valida tine de diversificarea produselor/serviciilor si accesarea de piete noi.
Raul Chis: Ce ar insemna o noua criza pentru stat si ce implicatii ar aparea?
Dan Muresan: O criza economica care genereaza o reducerea consumului pe piata ar avea efect devastator pentru stat deoarece ar duce la o reducere drastica a veniturilor bugetare, la cresterea somajului (a costurilor sociale), ar cauza reducerea numarului de angajati din mediul bugetar si mai ales din mediul privat (ce ar genera reducerea contributiilor la bugetele de stat), incetinirea motoarelor economiei.
De exemplu, Romania abia spre sfarsitul lui 2013 a revenit la PIB-ul realizat in 2008, deci a avut nevoie de 5 ani pentru a recupera si pentru a depasi nivelul atins in 2008 (valori comparabile in euro, adica, 139.7 mld euro in 2008 si abia 144.7 mld euro la sf. 2013).
Comportamentul de conservare
Raul Chis: Cum se pot apara indivizii in fata crizei?
Dan Muresan: Comportamentul individului tine de rezervele monetare acumulate pina la declansarea unei crize si de factorul psihologico-economic de reactie la stimuli de externi de pe piata (de exemplu: desi PIB-ul Angliei scade continuu de la declararea Brexit, efectele nu au fost atat de devastatoare deoarece au fost stopate orice stiri alarmiste care ar fi influentat direct populatia spre un “comportament de conservare”. Iar “comportamentul de conservare” in perioada de criza este unul fara excese de cheltuieli, ceea ce duce la o spirala de reducere a consumului care activeaza un intreg lant cauzal – reducerea productiei, disponibilizarea salariatilor, reducerea consumului, reducerea productiei si tot asa. In astfel de vremuri, are loc la nivel de familie sau individ o utilizare minima a rezervelor acumulate care sa permita o rezistenta rezonabila pana la depasirea crizei.
Raul Chis: La nivel personal, cum isi pot gestiona romanii economiile astfel incat sa nu aiba de pierdut in cazul unei crize?
Dan Muresan: In momentul in care apar semnele unei crize economice majore (atentie, nu imobiliare), puterea de cumparare a individului se tot reduce, fiind la o valoare minima la momentul declansarii crizei, apoi urmeaza o perioada de sterilizare a pietii, apoi o perioada de acalmie dupa sterilizare, iar apoi reincepe ciclu cresterii economice. Deci, pentru cei ce au un surplus recomand sa nu se atinga de el pina la momentul acalmiei, iar apoi se pot face si investitii.
Raul Chis: In ce?
Dan Muresan: Daca criza nationala este mai puternica decat cea din UE, atunci in valuta, daca si UE este in criza puternica atunci in Yeni Japonezi, daca si ei sunt in criza atunci in terenuri, daca nu se tranzactioneaza terenuri atunci in Aur, daca nici aurul nu se tranzactioneaza avantajos, atunci intr-un “adapost antiatomic” 🙂 sau distrati-va, oricum nu aveti ce face….
Raul Chis: Intr-o perioada de maxim al preturilor si al cererii, se recomanda sa vinzi.
Dan Muresan: Daca cineva si cumpara, pentru ca nu mai e usor sa vinzi inaintea declansarii unei crize si, mai ales, dupa declansarea ei. Dar cat mai pot valora banii in timpul crizei? Uneori pot valora mai mult decat la declansarea ei, daca alegi corect momentul investitiei…