Nivelul de toleranță pare să fie la un nivel scăzut în rândul românilor, în special față de anumite categorii de persoane precum alcoolicii sau dependenții de droguri, peste 90% dintre respondenți spunând că nu și-ar dori astfel de persoane ca vecini, potrivit studiului IRESCOP 2012 realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES. Gradul de toleranță tinde, totuși, să crească vizavi de persoanele de altă religie (10%), imigranți (11%), oamenii de altă etnie (12%), oamenii de altă rasă (13%) sau cuplurile necăsătorite care trăiesc împreună (15%).Impotriva pornografieiComparativ cu anul 2006, se înregistrează evoluții vizavi toleranța legată de anumite comportamente. Spre exemplu, 76% dintre români consideră, în 2012, că pornografia ar trebui interzisă prin lege, față de 59% care erau de aceeași părere în urmă cu șase ani.Aceeași direcție evolutivă este înregistrată și față de relațiile sexuale în afara căsătoriei, pe care 72% le consideră azi imorale, comparativ cu 58% în 2006, sau vizavi de de obligativitatea stagiului militar, pe care 62% îl consideră necesar ca obligatoriu acum, față de 38% care erau de aceeași părere în anul 2006.Scade, în schimb, față de acum șase ani, procentul celor care consideră că homosexualitatea ar trebui interzisă prin lege (53% în 2012, comparativ cu 62% în 2006), iar atitudinea față de predarea religiei în școli rămâne relativ neschimbată, 73% considerând că orele de religie ar trebui să fie obligatorii, cu numai două procente mai mult decât în urmă cu șase ani.Gradul de acceptare față de homosexuali este mai scăzut în rândul votanților PP-DD (91% nu iar dori ca vecini) și USL (81% nu i-ar dori ca vecini) decât în cadrul ARD (68% nu i-ar dori ca vecini).Votanții ARD sunt, de asemenea, mai toleranți și față de persoanele de etnie romă. Tot față de persoanele de etnie romă sunt mai toleranți cei care ar vota pentru funcția de Președinte al României cu Traian Băsescu (33% nu și-ar dori ca vecini persoane de etnie romă, spre deosebire de peste 50% dintre votanții posibililor candidați Crin Antonescu, Mihai Răzvan Ungureanu sau Dan Diaconescu). Votanții PP-DD și ai lui Dan Diaconescu sunt mai puțin toleranți și față de persoanele care au suferit condamnări penale, în timp ce la polul opus se află votanții lui Traian Băsescu și ai ARD.Mai toleranți față de persoanele care au SIDA sunt simpatizanții ARD și cei care ar vota cu Mihai Răzvan Ungureanu. De asemenea, cei care ar vota ARD declară în mai mică măsură că nu-și doresc drept vecini persoane de altă rasă, persoane de altă etnie sau imigranți. Față de imigranți, cel mai mare grad de intoleranță este înregistrat în rândul votanților lui Dan Diaconescu (19%).Cuplurile formate din persoane necăsătorite, dar care locuiesc împreună, sunt considerate nepotrivite în calitate de vecini în special de către cei care ar vota cu PP-DD pentru alegerile Parlamentare, respectiv cu Traian Băsescu pentru Președinție.Pentru legalizarea prostitutiei72% dintre votanții PP-DD consideră că homosexualitatea ar trebuie interzisă prin lege, comparativ cu 33% dintre votanții ARD. De aceeași părere sunt 69% dintre cei care l-ar vota pe Dan Diaconescu în funcția de Președinte, în opoziție cu 31% dintre cei care l-ar vota pe Mihai Răzvan Ungureanu.Polii se păstrează și în ceea ce privește atitudinea față de avort, votanții PP-DD și ai lui Dan Diaconescu fiind în mai mare măsură de acord cu interzicerea avortului, în timp ce votanții ARD și ai lui Mihai Răzvan Ungureanu sunt mai degrabă împotriva interzicerii avortului.
pornografia ar trebui interzisa prin lege
În același timp, simpatizanții lui Mihai Răzvan Ungureanu sunt în cea mai mare măsură de acord cu legalizarea prostituției (71%). Susținătorii PP-DD sunt, în schimb, în cea mai mare măsură de acord cu încarcerarea consumatorilor de droguri (61%) și cu obligativitatea serviciului militar (83%).Votanții lui Mihai Răzvan Ungureanu sunt în măsură semnificativ mai mare de acord cu ideea că cetățenii ar trebui să poată deține arme de foc (35%, comparativ cu 16% media pentru votanții celorlalți candidați).Pedeapsa cu moartea ca metodă punitivă utilizată împotriva celor care comit infracțiuni are susținere mai mare în rândul votanților PP-DD și ai lui Dan Diaconescu și este respinsă în cea mai mare măsură de către votanții ARD și cei ai lui Mihai Răzvan Ungureanu. Obligativitatea orelor de religie în școli este susținută în cea mai măsură de către cei care votează cu PP-DD și Dan Diaconescu, în timp ce votanții ARD sunt de acord cu această măsură în cea mai mică proporție.Pasivitatea și inactivitateMajoritatea respondenților (peste 60%), nu cred că ar putea influența hotărâri importante care se iau pentru localitatea în care trăiesc sau în țară, în general. Cu toate acestea, consideră că sunt influențați de hotărârile care se iau la nivel de Primărie, Consiliu Local, Guvern, Parlament sau Președinție. Această situație reflectă modul în care cetățenii își înțeleg influența și limitele acesteia. O ipoteză în această situație ar fi faptul că activismul românilor se rezumă la alegerea unor lideri politici. Procesul decizional la acest nivel este modul în care alegătorii pot influența hotărâri, dar doar în privința insituțiilor statului.În general, românii (91%) declară că nu sunt membri în asociații sau organizații non-profit. Proporția celor care sunt membri în prezent în astfel de organizații rămâne la același nivel cu 2006, adică aproximativ 10%.Cu cat ne indepartam de perioada regimului comunist, cu atat interesul românilor pentru accesul la dosarele fostei Securități creste. Dacă în anul 2006, 37% dintre români considerau accesarea dosarelor fostei Securități un aspect important, în 2012 proporția acestora crește la 52%.În ceea ce privește alegerea unui colaborator al fostei Securități pentru funcția de primar, răspunsul persoanelor chestionate este în majoritate negativ. 59% declară categoric că nu ar vota un astfel de candidat. Cu toate acestea, 20% consideră colaborarea cu Securitatea un aspect mai puțin important și că alegerea lor depinde de candidat. Datele sunt asemănătoare și în legătură cu funcția de parlamentar sau șef al statului.48% dintre cei chestionați se declară nemulțumiți de activitatea CNSAS, iar 46% mulțumiți.
În ciuda interesului ridicat pentru tragerea la răspundere a colaboratorilor securității, în prezent mai mult de jumătate (56%) dintre români consideră comunismul o idee bună care a fost prost aplicată, iar 13% consideră că se poate discuta atât despre o idee bună cât și că a fost bine aplicată.Percepția pozitivă a situației din perioada regimului comunist poate fi explicată și prin faptul că majoritatea persoanelor nu au avut de suferit sub aspect politic.Părerea românilor vizavi de lucrurile necesare pentru reușita în viață a suferit o modificare semnificativă în ultimii șase ani. Chiar dacă munca rămâne pe primul loc în rândul mențiunilor respondenților, ponderea celor care cred că aceasta este cheia pentru o viață de succes a crescut cu 17%, de la 35% în 2006, la 52% în 2012. Aproape unul din cinci români considera că norocul este factorul esențial pentru o viață reușită acum 6 ani, pentru ca în 2012 procentul să scadă la numai 6%. Se observă, așadar, o tendință de creștere a sentimentului de responsabilitate în ceea ce privește propria soartă.Patriotism și politicăMândria de a fi român nu este un sentiment demodat, iar nouă din zece români spun că sunt mândri de acest fapt.
Mai mult, 86% sunt de acord parțial sau total cu afirmația „Simt că toți românii sunt membrii unei mari familii căreia și eu îi aparțin”.Se observă, așadar, un puternic sentiment de apartenență la națiune, sentiment care generează și atitudini legate de puritatea națională, în condițiile în care 37% dintre cei chestionați susțin, total sau parțial, ideea că românii nu ar trebui să se amestece cu alte națiuni, în timp ce 70% spun că, în general, preferă să intre în contact cu alți români, decât cu oameni din alte țări.Persoanele care ar vota ARD pentru alegerile Parlamentare sunt în cea mai mare măsură în dezacord cu ideea că românii nu ar trebui să se amestece cu alte națiuni (57% sunt în dezacord total), în timp ce votanții PP-DD sunt susținători ai acestei idei în cea mai mare măsură (36% sunt în acord total). Ceilalți indicatori testați nu au relevat diferențe semnificative între grupurile de simpatizanți, fie că este vorba de partide sau de personalități politice.Vor un conducator puternicLa fel ca în urmă cu șase ani, românii consideră ca țara are nevoie de un conducător puternic, capabil să facă ordine în România (87% în 2012, comparativ cu 85% în 2006).În plus, crește în mod semnificativ procentul celor care consideră că păstrarea ordinii publice este mai importantă decât respectarea libertății individuale. Se observă, așadar, o creștere a sentimentului de neliniște și nevoia de o conducere puternică, un stat care să pună ordinea publică în prim-plan.În contrapartidă, scade proporția celor care consideră că lucrurile ar merge mai bine dacă toată lumea ar asculta ordinele autorităților. Reiese la suprafață din nou sentimentul de responsabilizare individuală, în contextul conștientizării unei nevoi de siguranță și stabilitate, însă respectarea autorităților este pusă sub semnul neîncrederii în acestea din urmă.Metodologia studiuluiAplicarea chestionarelor s-a realizat telefonic, în luna octombrie, în trei valuri, după cum urmează:Primul val:
Volumul eșantionului: 1.417 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Perioada anchetei: 24 octombrie 2012
Al doilea val:
Volumul eșantionului: 1.430 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Perioada anchetei: 25 octombrie 2012
Al treilea val:
Volumul eșantionului: 1.422 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Perioada anchetei: 25 octombrie 2012Vedeti intregul studiu IRES aici.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
