Irlanda, un “Eden cu apă rece” pentru pasionații de surf | GALERIE FOTO

Să scriu despre Irlanda, despre cum visele devin realitate și cum viața într-adevăr bate filmul (chiar dacă nu în fiecare zi) e una dintre cele mai mari provocări din ultima perioadă.Cei peste 2500 km dintre România și Irlanda par floare la ureche atunci când ai un prieten de nădejde în companiile aeriene. Ofertele către Dublin sunt multe și pe măsura tuturor buzunarelor, iar dacă ai ajuns în capitală posibilitățile sunt nelimitate. Dacă sunteți destul de curajoși și acceptați provocarea de a conduce pe partea “greșită” a drumului și a intra în sensul giratoriu contrar regulilor firești (nouă!) atunci varianta cea mai potrivită este cea a închirierii unei mașini. Dacă în schimb nu sunteți amatori de senzații tari pe șosele aveți la dispoziție planul B – transportul public. Aparent, trenul nu este foarte popular aici, însă autocarele ce leagă principalele orașe ale țării sunt rapide, dese și eficiente în termeni de costuri.Drumul nostru nu s-a oprit la Dublin! Am pornit din Cluj cu gândul că vrem să salutăm oceanul…Atlantic, bineînțeles! Așa că 2 avioane mai târziu și după 4 ore de drum cu autocarul am ajuns la destinația finală, pe coasta de vest a insulei: Donegal County, mai exact micul Bundoran.Bundoran ar fi după standardele noastre o “stațiune”, ce vara e în apogeul popularității sale însă iarna pare un oraș semi-părăsit. Probabil tocmai din acest motiv, nimic din sosirea noastră în miezul unei nopți de februarie nu anunța încântarea zilelor ce au urmat. Însă să te trezești cu gândul că oceanul e la 2 minute de tine nu e lucru puțin!“Gazda” noastră a fost unul dintre hostelurile locale – Homefield Backpackers – un loc primitor și familiar, însă un loc pentru aventurieri fără prea mari pretenții. Bundoran-ul de altfel ne-a cucerit nu prin mulțimile de turiști, prin localurile fancy sau prin arhitectura impresionantă…ci prin liniștea dimineților petrecute la ocean și prin fața sa ascunsă! Da, o față ascunsă unei prime priviri inocente! Pentru că dincolo de imaginea unui loc liniștit, în care ai putea să te retragi pentru a-ți crește nepoții, Bundoran este un oraș al aventurii mai mult decât orice alt loc pe care l-am vazut până acum.Așezat în Golful Donegal, el este un “Eden cu apă rece” pentru toți pasionații de surf. La doar 2000 de locuitori, aici găsești cel puțin 4 centre diferite care oferă lecții pentru începători sau organizează competiții pentru avansații în aceste “taine”. În Donegal nu există anotimp nepotrivit pentru surf. Turiștii și localnicii deopotrivă profită din plin chiar și la cele 10°C ale apei din perioada iernii.Strandhill, Ballyshannon sau Mullaghmore sunt doar trei din locațiile ce se alătură Bundoran-ului în acest paradis european al surf-ului.Pare că fiecare copil de aici învață să domine placa de surf înainte de a face primii pași! Și totuși viata orașului pulsează nu doar prin pasiunea pentru surf ci prin tot ceea ce înseamna aventură și relaxare – călărie, parc de aventuri, teren de golf, băi cu alge, centru de echitație, trasee pentru biciclete sau centru de cățărări. E poate cam greu să le încerci pe toate din prima, însă dacă ajungi vreodată în Bundoran cu siguranță va exista și o a doua sau chiar a treia vizită!Unde e Irlanda “tradițională”, Irlanda spiridușilor în toată povestea mea? Ea există, doar că nu o vei găsi în Bonduran. Vestea bună e că nu trebuie să mergi prea departe pentru asta!Călătorind la doar 40 de km sud de Bundoran ajungi în Sligo, un oraș cam de opt ori mărimea primului. Sligo este locul în care a copilărit William Butler Yeats, unul dintre reprezentanții de bază ai literaturii secolului 20. Viața de aici seamană puțin mai mult cu cea a orașelor mari, a orașelor turistice: evenimente culturale, piese de teatru, Cimitirul Megalitic Carrowmore, Casa Memorială Yeats, restaurante si pub-urile specifice.Irlanda tradițională am regăsit-o în lupta pentru identitatea culturală. Chiar dacă limba irlandeză este limbă oficială, ea este folosită într-o proporție mult prea mică. O ultimă redută în lupta cu uitarea sunt plăcuțele bilingve în engleză și irlandeză ce se regăsesc la tot pasul, amintind generațiilor tinere de moștenirea trecutului pe care trebuie să o apere.Și multe ar mai fi de spus despre modul în care m-a surprins și cucerit pentru totdeauna Irlanda! Însă nu mă credeți pe cuvânt, mergeți și vedeți cu ochii voștri!După cum spunea W.B. Yeats: “Mie în schimb, fiind sărac, nu-mi rămân decât visele. Mi-am aşternut visele la picioarele tale. Păşeşte încet, calci pe visele mele.”… să vă ducă viața măcar o dată pe urmele viselor mele, în Irlanda surprinzătoare![slideshow]Autor: Oana ȚicleFoto: Anca Suciu