Judecătorul Cristi Danileț a afirmat în emisiunea PUNCTUL CRITIC moderată de Raul Chiș că fenomenul consumului de droguri în școlile din Cluj și din țară a proliferat și pentru că profesorii și directorii școlilor nu-și cunosc atribuțiile. „Am văzut că există o mare confuzie la nivelul profesorilor, directorilor și părinților care au copii la școală cum că nu este posibilă controlarea copiilor de droguri. Păi aș vrea să le amintesc privitorilor noștri că legislația din România interzice ca elevii să dețină asupra lor arme albe, tutun, alcool și droguri la școală. Întrebarea mea este simplă: Cum depistăm acești copii că au asupra lor obiecte interzise sau sunt consumatori de substanțe? Răspunsul este simplu: printr-un control corporal. Asta nu înseamnă că facem percheziție”, a subliniat Cristi Danileț, judecător la Tribunalul Cluj. Însăși șefa Inspectoratului Școlar, Marinela Marc, declara într-o emisiune la noi că dealerii din preajma școlilor scapă basma curată și că poliția nu-i poate percheziționa fără mandat. În aceste condiții, probabil nici nu se pune problema controalelor corporale în școli.
Prezent în prima sa emisiune de la momentul revenirii în magistratură, Cristi Danileț a făcut o radiografie a fenomenului și a arătat că responsabilitatea în cazul copiilor care consumă substanțe interzise este împărțită între profesori, părinți și autorități. La Cluj, situația e mai gravă decât se recunoaște oficial: se moare de supradoză, ambulanțele preiau copii în sevraj chiar în timpul orelor de curs și apar substanțe noi extrem de periculoase, care îi pun în dificultate pe medici.
Dacă veți urmări această emisiune, veți afla de la Cristi Danileț cum cad dealerii în plasa oamenilor legii, că nu există convorbiri ale rețelelor de traficanți care să nu poată fi interceptate, nici măcar pe WhatsApp. De asemenea, veți afla ce pedepse exorbitante riscă cei care fac trafic de droguri, care e diferența dintre consum și deținere de droguri, de la ce vârstă răspund penal consumatorii și dealerii, cât de grav e de fapt fenomenul la Cluj și de ce se vorbește atât de puțin despre acest lucru. Aveți mai jos emisiunea.
Puteți urmări mai jos și transcrierea principalelor idei.
Ce au făcut autoritățile până acum?
În urmă cu trei sau patru ani, eram tot la o emisiune TV în Cluj și spuneam că nu există nicio școală sau liceu liber de droguri în România. La acel moment, declarația mea a fost de speriat, șocantă, și poate de refuzat în a accepta realitatea.
Ei, astăzi, când președintele statului vine și spune că introduce în CSAT acest subiect, sau când ai ministrul de interne al României care vine și spune că lupta cu drogurile e pierdută, sau când ai ministrul justiției care vine acum două – trei zile și spune că avem milioane de consumatori de droguri în România nu poți să nu te întrebi: ce ați făcut până acuma, ce am făcut cu toții până acum?
Eu, ca magistrat, sigur, am atribuții limitate. Sunt în sala de judecată, aștept dosarele de la procuror, pe cei vinovați că dețin droguri sau fac trafic de droguri îi condamn. Asta e legea, asta o aplic, însă eu intervin mult prea târziu, adică după ce răul deja s-a comis.
Controlul corporal nu e ilegal
Pentru că nu s-au luat măsuri la timp sau s-au trecut cu vederea sau unii, inclusiv profesori sau directori, nu își știu atribuțiile de serviciu, s-a ajuns ca acest consum de droguri să fie ceva atât de răspândit în școli încât el este văzut ca normal.
Nici profesorii, nici directorii nu au luat legătura și nu vorbesc cu oamenii legii pentru a afla ce prevede legislația care le permite să intervină și să controleze copiii corporal.
Am văzut că există o mare confuzie la nivelul profesorilor, directorilor și părinților care au copii la școală cum că nu este posibilă controlarea copiilor de droguri.
Păi aș vrea să le amintesc privitorilor noștri că legislația din România interzice ca elevii să dețină asupra lor arme albe, tutun, alcool și droguri la școală. Întrebarea mea este simplă: Cum depistăm acești copii că au asupra lor obiecte interzise sau sunt consumatori de substanțe? Răspunsul este simplu: printr-un control corporal. Asta nu înseamnă că facem percheziție. Percheziția este un mijloc de probă autorizat doar de judecător sau de procuror, după ce se deschide un proces penal pentru comiterea unor infracțiuni, deci vorbim de latura penală a unor fapte.
Când este vorba de fapte mai ușurele, care privesc o anumită instituție, sunt abilitați funcționarii din instituție, în cazul nostru profesorii sau directorii, să procedeze la acest control corporal. Ia copilul deoparte, îl pune să scoată tot din buzunare sau din geantă și, dacă copilul refuză, acest lucru poate fi făcut de un profesor care să aibă același sex cu cel controlat, eventual să fie un martor și, dacă se constată obiecte interzise, de la brichetă, la alcool, la tutun sau la droguri se constată într-un proces verbal și apoi acesta se trimite mai departe la procuror. Lucrurile sunt foarte serioase.
Orice om al legii care constată că se produce o infracțiune flagrantă, de exemplu vinzi la colțul gardului un pliculeț de droguri, are obligații legală să intervină, să-l percheziționeze și să-l rețină pe cel vinovat. Nu trebuie mandat de la procuror sau judecător.
Efectivele nu sunt suficiente, competența este redusă, au alte preocupări, nu știu. Cert este că drogurile intră în școli, drogurile se fumează majoritatea în perimetrul școlii, se consumă droguri în toaletele școlii și scuzele pot fi de diverse în natură: că nu avem competențe, că nu avem atribuții, că nu putem interveni.
Însă eu vă spun un lucru: în statutul elevului spune așa: este interzis consumul de droguri, de alcool, de țigări. Întrebarea mea este: N-a fost prins niciun elev până acum că fumează, se droghează sau consumă alcool sub acest statut care este valabil din 2016?
Există licee la care salvarea vine de două ori pe săptămână.
Există licee în Cluj, și vorbesc de perioada de dinainte de vacanță, la care salvarea vine de două ori pe săptămână să ridice un copil intrat în criză din cauza consumului de droguri.
Avem copii în Cluj morți de supradoză de droguri. Nimeni nu știa niciodată nimic? Adică are cineva impresia că un copil se droghează acasă sau pe stradă și nu la școală? Păi înseamnă că adulții habar nu au ce înseamnă drogurile.
Există droguri care se mențin în corp până la 30 de zile
Există droguri care se mențin în corpul nostru până la 30 de zile, marijuana de exemplu. Dacă îi faci analize la urină la un tânăr care a consumat marijuana în urmă cu o lună, o depistezi astăzi. La fel, dacă îi faci analize la sânge, pentru cocaină, de exemplu. În urmă cu două săptămâni dacă a consumat, tu astăzi o poți constata.
Și atunci vine întrebarea firească: Pentru acei elevi cărora li se face rău la școală nu s-a inițiat niciodată vreo procedură disciplinară?
Vă reamintesc că începând de anul ăsta există chiar posibilitatea exmatriculării pentru comiterea unor abateri disciplinare. Oare nu este grav că un copil consumă droguri? Nu mai spun dacă vinde droguri.
Cel mai tânăr consumator, 10 ani, cel mai tânăr dealer, 12
Vă reamintesc că vârstele de la care se consumă și se vând droguri în România sunt următoarele: Cel mai tânăr consumator de droguri prins într-o școală are 10 ani și cel mai tânăr dealer de droguri în România într-o școală are 12 ani.
Am trecut cu vederea în speranța că nu se întâmplă nimic. De altfel, directorii au și cumva frica asta de a fi implicați într-un scandal, nu vor să se știe că în școala lor sunt probleme. Îmi pare rău pentru acei directori, nu sunt deloc de acord cu ei. Deci dacă tu îmi spui că în școala ta nu sunt probleme, ai o problemă uriașă de responsabilitate.
Uitați ce s-a întâmplat în București, când s-a declanșat acea procedură Meduza (Operațiunea Meduza, cel mai mare dosar de trafic de droguri din școli cu fiii unor persoane influente, printre suspecți – n.red.) înainte de vacanță, când au fost la mai multe licee efectuate percheziții, controale și reținerea unor tineri, inclusiv arestări, pentru că după 14 ani răspunzi penal și poți fi reținut și arestat, în care s-au depistat copii care vindeau droguri în școli. Imediat profesorii ar fi trebuit la rândul lor să declanșeze procedurile disciplinare, însă… Încercăm să ascundem realitatea…
Copiii vor înțelege că sistemul este din ce în ce mai permisiv. În școală poți să faci orice pentru că profesorii nu pot să îți facă nimic. Ați văzut cazul cu acea profesoară de engleză abuzată sexual de niște tineri într-una din comunele din România și pusă pe YouTube? Este un caz extrem, mie mi s-a părut halucinat.
La Cluj, elevii merg la școală cu arme albe și cu spray paralizant
Sunt cazuri și în Cluj, în care se poartă arme albe. Sunt fete care merg cu spray paralizant la ele sau băieți cu bricege, șișuri sau cuțit. Nu li se întâmplă nimic. Directorii nu știu, de exemplu, că pentru un copil până în 14 ani prins încălcând legea în acest fel sunt obligați să anunțe Direcția de Protecție a Copilului, iar dacă agresorul nostru are 14 ani trebuie anunțat de îndată procurorul. Ei, prea puține sesizări vin dinspre directori către organele legii.
În general, se află din alte surse: de exemplu, părinți care fac plângeri sau chiar copii care sunt prinși cu droguri asupra lor și sunt nevoiți să denunțe, pentru că probabil știți deja – se poate încheia o înțelegere cu procurorul care te-a prins cu droguri asupra ta, tu scapi mai ușor, ți se închide dosarul. Scopul nostru este să ajungem la dealer.
Legea noastră din România, legea penală, nu sancționează consumul, ci doar deținerea drogurilor în vederea consumului. Însă, la școală se sancționează și consumul, deci dacă un copil vine și i se face rău din cauza supradozei, a fost luat cu salvarea și s-a constatat la spital că el a venit drogat la ore, tu ca profesor, mă rog, consiliul de administrație al școlii, trebuie să inițieze procedurile disciplinare.
Protocol între spital și școli
Dacă un copil se droghează sau dacă i se face rău, tu chemi salvarea, iar când salvarea îl duce la spital i se fac analize la sânge, la urină, la mai știu eu ce… În momentul când vine rezultatul, cineva trebuie să ia măsuri.
Nu știu dacă rezultatul testului poate fi transmis școlii. Probabil s-ar putea invoca că ar fi date cu caracter personal. Dar ar trebui să existe cel puțin un protocol între școli și spitale, așa cum de la școala a plecat copilul într-o stare de sevraj către spital, tot așa spitalul trebuie să aibă un răspuns către școală, ce s-a întâmplat cu acest copil.
Ce pot face părinții
Părinții sunt principalii vinovați, școala este vinovatul secund.
Părintele care este interesat de copilul său trebuie să vadă ce anturaje frecventează copilul, la ce oră se culcă noaptea, ce mesaje transmite – până la 14 ani părinții pot intra în mobilul copilului, ce site-uri frecventează acel copil, pentru că mulți astăzi își comandă de exemplu droguri prin intermediul dark web-ului și le sunt livrate acasă cu curierul privat.
Părintele ar trebui să fie atent cum arată copilul, dacă miroase a alcool sau tutun, dacă are ochii bulbucați, pupila mărită ori este în stare de euforie.
Este imposibil dacă tu ca părinte ești interesat de copilul tău să nu-ți dai seama de anumite semne.
În al doilea rând, tu ca părinte care îți dai seama că ai sfeclit-o, până la urmă educația ta nu a dat roade, n-ai decât să stai de vorbă cu copilul. Să știți că există cazuri extreme când părinții își denunță copiii pentru că sunt disperați, nu mai știu ce să facă.
Ne-am pierdut rolul de adulți, copiii conduc totul
Poate că inițial privim așa, e o chestie ușuratică. A fumat două jointuri cu canabis, s-a distrat cu prietenii, toți fac asta. Da, dar mâine, poimâine o să vezi că încep să-ți dispară bunuri din casă, pentru că el nu are bani din care să-și cumpere droguri și o să vezi că a trecut de la marijuana, a trecut la cocaină sau ecstasy, dacă am fi în București am discuta deja de heroină injectabilă, și o să vezi că tu, încetul cu încetul, rămâi sărac pentru că sunt copii care vând totul din casă, se îmbolnăvesc și ajung din ce în ce mai des la spital.
Poate știți, a fost un caz notoriu, am avut un caz la tribunal cu fiul unei colege care a murit de supradoză. A vândut tot din casă…
Sunt părinții responsabili, dar atunci să se preocupe de copiii lor. Astăzi părinții sunt mult prea ocupați cu serviciul, profesorii se cred mult prea lipsiți de pârghii, organele sunt mult prea puține ca resursă umană, și atunci lăsăm copiii, de fapt ce? Copii conduc societatea asta, copiii conduc părinții, copiii conduc strada, copiii conduc internetul, copiii conduc școlile. Păi, îmi pare rău, înseamnă că ne-am pierdut rolul de adulți.
Există consilieri școlari, o să vedeți că preocupați de altele, consilierii școlari inclusiv țin anumite ore, deși treaba lor este să consilieze.
În afară de asta, există un serviciu, un centru de prevenire și evaluare antidrog la nivelul fiecărui județ. Bine, are șapte sau opt oameni pentru pentru tot județul și există părinți interesați care, da, trebuie să plătească la un moment dat un psiholog. Dacă nu au stat lângă copii și nu i-au putut educa. Va trebui să investești foarte mult, dar mai bine să investești în repararea lui psihologică decât să-ți ajungă în spital sau mai târziu mort de supradoză.
„Ne rugăm să nu moară”
Să știți că în Cluj sunt cam opt cazuri pe seară de urgențe unde ajung copii și tineri pentru consumul de diverse substanțe. Și nu vorbesc aici de droguri care sunt să spunem substanțe clare, cum ar fi de exemplu marijuana, cocaina, heroina, măcar știi ce a consumat copilul.
Dar sunt și așa numite substanțe etnobotanice care sunt o combinație de tot felul de materiale sintetice care produc niște senzații, de la euforie până la halucinații, și în care medicul nu știe ce a consumat copilul și eu am întrebat, personal: bun, și ce faceți când vă vine un copil de ăsta, care nu știe ce a consumat? A spus că îi fac spălături stomacale și până dimineață se roagă să nu moară, ăsta-i tratamentul.
Cristale pe piața din Cluj
Recent, au apărut pe piața din Cluj, până acum erau doar la Sibiu și Alba, așa numitele cristale. Substanța asta până în aprilie era considerată la baza etnobotanicelor, deci un drog mai ușor, sancționat mai ușor. Ei, din aprilie, pentru că s-a împânzit aproape în toate județele din România, legiuitorul l-a inclus pe lista drogurilor.
Și am în momentul de față în instrumentare un dosar în care individul care vindea astfel de cristale a fost trimis în judecată de către procuror până în aprilie pentru că a vândut de etnobotanice iar din aprilie încoace pentru că a vândut droguri. Pedepsele pentru droguri sau s-au mărit foarte mult în aprilie. De exemplu, dacă imporți din afară droguri de mare risc, ajungi la pedeapsă și până la 20 de ani de închisoare, cât dau pentru și pentru un omor. Pedepsele pentru droguri și etnobotanice s-au mărit foarte mult în aprilie.
Cu toate acestea, a crescut numărul de dosare, s-ar putea să fie în legătură cu festivalurile, și la Cluj, și la Constanța, și la Iași, Timișoara sau Sibiu, unde sunt marile festivale sunt în perioada asta un număr mai mare de dosare. Dar ca să vedeți numărul de dosare, am avut dosare de la Untold din 2022, deci de-abia acum le-a venit rândul, în 2023.
Cum este prins un traficant: Pe toate le putem intercepta
Trebuie să știți cum este prins un traficant. Foarte rar îl prinzi în flagrant. Un traficant, o activitate a lui se documentează. Adică mai întâi prinzi consumatorii, îi convingi să-ți dea informații în legătură cu dealerul, pui sub supraveghere dealerul, adică interceptezi convorbirile telefonice, și apropo, nu există nicio aplicație de telefon sigură, cine are de înțeles, să înțeleagă.
Pe toate le putem intercepta, controla, așadar, mailuri, aplicații de WhatsApp, urmărim fizic, adică filmăm presupusul traficant, i se pune cu autorizația unui judecător un investigator sub acoperire, o persoană care se pretinde consumator, ca să cumpere de la el câteva pliculețe pentru că acele pliculețe trebuie duse la analize la laborator să vedem ce tipuri de droguri consumă, apoi se identifică locul de unde se aprovizionează sau unde are depozitată marfa, ca să putem face percheziții într-o dimineață la ora 6:00, după care se demarează procedura de ridicare a lui și de arestare. Ori toate lucrurile astea trebuie documentate.
Toată lumea să stea cu frică
Toată lumea trebuie să stea cu frică. Da, pentru că problema nu este dacă vei fi prins, ci când vei fi prins. Mai devreme sau mai târziu toți cad în plasa noastră, pentru că ei încalcă legea de fapt, mai devreme sau mai târziu vor fi prinși, nu există consumatori care nu îi vor da în gât până la urmă. Orice consumator în momentul când este prins cu droguri asupra sa, când este dus la parchet, când este audiat își va vinde și neamul dacă știe că scapă de dosarul penal.
Important este să știm să spunem „nu” și asta i-aș invita și pe privitorii noștri, dacă sunt tineri. Nu ești mai cool în momentul când faci ce faci anturajul tău, de exemplu sparg case, fură, tâlhăresc sau consumă droguri. Nu înseamnă că ești cool. Ești cool sau ești tare sau ești vertical dacă spui „nu” la astfel de tentații periculoase.
Te prind, te-am închis!
Este mai bine să nu fie prinși încălcând legea, decât să intri într-un mecanism de ăsta uriaș judiciar din care unii vor plăti chiar cu libertatea și, repet, dacă ai împlinit vârsta de 14 ani poți să ai un dosar penal, să ajungi la mine la Tribunal și să te judec, să te privez de libertate și să te închid la un penitenciar pentru copii, și avem patru în România, pline, pentru că ai încălcat legea.
Iar în momentul în care tu vinzi droguri, când violezi, când omori sau când tâlhărești, adică săvârșești infracțiuni periculoase, eu nu am altă opțiune, nu te pot lăsa acasă doar într-un arest la domiciliu, în weekend, asta îmi dă voie legea și asta am să fac pentru că eu vreau cetățenii care sunt onești să fie în siguranță.