Capi ai Bisericilor maghiare din oraș, intelectuali, politicieni și reprezentanți ai orgnaizațiiilor neguvernamentale maghiare au redactat o declarație comună în care atrag atenția că Cimitirul Central (Házsongárd) din Cluj, vechi de 426 de ani, suferă mari pagube şi necesită protecţie urgentă.„În Ardeal nu există regiune care să nu fi dat ştiinţei, artei, bisericii, învăţământului, literaturii transilvănene şi chiar mondiale oameni de seamă – membri ai unor familii din rândul aristocraţiei, lideri ai bisericii, scriitori, poeţi, oameni de ştiinţă, politicieni, artişti, profesori, meşteri şi gospodari – ce şi-au găsit odihna în monumentele funerare din Cimitirul Central (Házsongárd), alcătuind un panteon naţional ardelean. Unicitatea cimitirului este dată şi prin faptul că foarte multe dintre cavourile şi pietrele funerare existente aici reprezintă monumente arhitecturale inedite”, se arată în declarația comună.În continuare, semnatarii susțin că distrugerile din cimitir sunt premeditate: „Din păcate însă, de foarte mulţi ani suntem martorii distrugerii voite în ceea ce priveşte această moştenire istorică şi culturală. Aproape zilnic sunt distruse sau deteriorate morminte şi pietre funerare, se fură tot ce se poate, existând – din nefericire – meşteri şi muncitori care utilizează pietrele funerare de valoare muzeală sparte la betonarea unor noi fundaţii de morminte. Ţinta distrugerilor repetate sunt în special vechile pietre funerare maghiare ori bordurile acestora, aşa cum s-a întâmplat mai recent, de Rusalii, când autori necunoscuţi, la locul de veci al familiei Bethlen de Iktár, au turnat ulei uzat peste două pietre funerare maghiare, datând de la începutul secolului al 19-lea, precum şi peste piatra funerară a fostului episcop reformat al Ardealului, Nagy Gyula”, se arată în același document.Semnatarii spun că, în ciuda faptului că Fundaţia Házsongárd, întemeiată în anul 1999, îşi asumă şi în cadru instituţional apărarea şi restaurarea mormintelor, conservarea acestei moşteniri depăşeşte posibilităţile fundaţiei, în special în condiţiile în care autorităţile asistă nepăsătoare la distrugerile barbare, necunoscute în Europa civilizată.”Ţinând cont de această stare de fapt, precum şi de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) privind patrimoniul mondial cultural şi natural, adoptată la cea de a XIII-a sesiune a Conferinţei mondiale de la Paris, la 16 noiembrie 1972, ce stipulează că „statele semnatare îşi aduc concursul pentru identificarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a acestei părţi a culturii sau moştenirii naturale, care face parte din patrimoniul întregii lumi, şi a cărei protejare este de datoria întregii comunităţi mondiale”, noi, semnatarii prezentei declaraţii, facem apel către autorităţi, către opinia publică din România şi cea internaţională ca să intervină şi să facă tot posibilul pentru a stopa odată şi pentru totdeauna orice distrugere, furt şi profanare, oprind periclitarea caracterului de monument al Cimitirul Central (Házsongárd)Suntem convinşi că Cimitirul Central (Házsongárd) nu mai poate fi batjocorit în România, membră a Uniunii Europeane, iar această moştenire a culturii ardelene şi mondiale nu poate fi ştearsă de pe faţa pământului.Avem convingerea că în Ardealul multietnic şi multicultural – aşadar şi în Cluj –singura cale practicabilă este respectarea şi protejarea reciprocă şi totală a moştenirii şi culturii fiecăruia, precum şi pietatea faţă de morţi, indiferent de apartenenţa naţională şi confesională a acestora”, se arată în document.Semnatarii declarației:
- Pap Géza, episcop al Eparhiei Reformate din Ardeal
- Kovács Sándor, protopop romano-catolic de Cluj
- Bálint Benczédi Ferenc, episcop al Bisericii Unitariene din Ardeal
- Adorjáni Dezső, episcop al Bisericii Evanghelice-Lutherane
- Gergely Balázs, preşedinte regional al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania
- Máté András Levente, preşedintele organizaţiei judeţene Cluj a Uniunii Democrate Maghiare din România
- Tonk Márton, decan al Facultăţii de Ştiinţe şi Artă din cadrul Universităţii Sapientia Cluj
- Gergelyné Tőkés Erzsébet, director al Fundaţiei Házsongárd
- Gaal György, preşedintele al Asociaţiei Kelemen Lajos pentru Ocrotirea Monumentelor
- Dáné Tibor Kálmán, preşedintele Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania
- Sipos Gábor, preşedintele Societăţii Muzeului Ardelean
- Kántor Lajos, preşedinte a Asociaţiei Kolozsvár Társaság
- Vekov Károly, preşedinte al Societăţii Carpatine Ardelene Cluj 1891
- Csigi Levente, preşedintele organizaţiei judeţene Cluj al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania
- Csép Sándor, preşedintele organizaţiei judeţene Cluj a Partidului Civic Maghiar
- Bibza Gábor¸ preot al parohiei reformate nr. 11 din Cluj
- Takó István, preot, comunitatea universitară a preoţilor romano-catolici Cluj
- Rácz Norbert, preot al parohiei unitariene Cluj-Centru
- Fehér Attila, preot, referent al Episcopiei Evanghelice-Lutherane
- Batizán Attila, preot, Asociaţia Tinerilor Creştini din Transilvania
- Tőkés Lehel, copreşedintele Asociaţiei Naţionale de Tineret Dávid Ferenc
- Sándor Krisztina, preşedinte al Consiliului Tinerilor Maghiari din România
- Soós Sándor, preşedintele Asociaţiei Tineretului Maghiar din Ardeal
- Talpas Botond, preşedintele Uniunii Studenţeşti Maghiare din Cluj
- Schwartz Róbert, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Cluj
- Molnár Attila, secretarul Breslei Meşteşugarilor din Transilvania
- Deme Ilona, preşedintele Asociaţiei Copacului Vieţii
- Bagaméri Noémi, preşedinte al Consiliului Studenţilor Maghiari din Cluj
- Ballai Zoltán Ferenc, preot reformat al parohiei nr. 5 din Cluj
- Deák Ferenc jun., Forumul Tineretului din Cluj
- Boldizsár Beáta, capelan, Collegium Lutheranicum
- Kónya Hamar Sándor, președintele Fundației Pro Identitas