Liderii USL Cluj îl reproşează lui Sorin Apostu că nu i-a invitat la dezbaterea pe marginea strategiei pe învăţământ. Consilierii locali Steluţa Cătăniciu (PNL) şi Ioan Vuşcan (PSD) spun că în urma întalnirillor pe care consilierii locali al USL le-au avut in ultimele zile cu reprezentanti ai liceelor clujene, sindicatelor din domeniul preuniversitar si ai parintilor, au centralizat o serie de probleme vis-a-vis de strategia propusa de catre primarul municipiului Cluj-Napoca. „De fapt, in urma intalnirilor pe care le-am avut, am ajuns la concluzia ca documentul care ne-a fost prezentat in sedinta de Consiliu Local nu este o strategie a primariei, ci un raport de activitate al Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, raport pe care dl Apostu l-a folosit cu siguranta pentru ca actuala conducere a Inspectoratului ii este subordonata politic. Reprezentantii liceelor cu care am discutat ne-au spus ca au aflat de existenta acestei strategii abia dupa sedinta de Consiliu Local de saptamana trecuta”, a precizat Ioan Vuscan, consilier local PSD.„Nu putem ca noi, consilierii locali ai USL sa fim acuzati de politizarea acestui proiect in conditiile in care nici macar nu am fost invitati la intalnirile acestui grup de lucru. Ii amintim dlui primar ca dezbaterea publica are rolul de a imbunatati orice proiect si de a-l face cat mai aproape de nevoile reale ale cetateanului, nu de a-l politiza. Am decis ca vom vota strategia daca va fi stipulat in ea ca in bugetul de anul viitor va fi un capitol special cu resurse pentru premierea elevilor si pentru manualele auxiliare de care au nevoie bibliotecile”, a adaugat Steluta Cataniciu, consilier local PNL.Probleme semnalate de directorii din şase licee clujene importante:
- o oră suplimentară pentru pregătirea elevilor la disciplinele de la Bacalaureat;
- înfiinţarea ŞCOLILOR PROFESIONALE de 2-3 ani cu finanţare (burse) totală de la buget sau comunitate (administraţie, camera de comerţ şi unele societăţi comerciale);
- suprapuneri în programele analitice ale unor discipline studiate în clasele a X-a şi a XI-a sub pretextul asigurării de competenţe diferite;
- alocarea anuală sau la doi ani de locuri pentru scolile de maiştrii;
- în actualul sistem nici un elev nu se opreşte pe ruta scurtă pentru a finaliza studiile printr-o meserie, toţi merg mai departe pentru tehnicieni, apoi ajung la examenul de Bacalaureat şi nu promovează. Nu sunt nici meseriaşi (zidari, electricieni, sudori, strungari, lăcătuşi) şi cu atât mai puţin tehnicieni;
- monitorizarea fiecărui elev pentru evitarea abandonului şcolar;
- există colegii tehnice cu 3-4 meserii !!!
- numărul de clase se repartizează pe criterii subiective (foarte puţine pentru şcolile tehnice, Colegii Tehnice şi Grupuri Şcolare);
- este nevoie de reaşezarea reţelei şcolare (şcoli profesionale de 2-3 ani);
- cartiere noi fără şcoli şi grădiniţe;
- investiţii mai mari în dezvoltarea bazei materiale a şcolilor clujene prinse în bugetele anuale ale primăriei (sau cofinanţări);
- stabilirea necesarului de forţă de muncă în municipiul Cluj-Napoca şi zona metropolitană în perspectiva a 5-10 ani cu solicitări scrise din partea IMM-urilor sau altor companii naţionale sau multinaţionale;
- din strategie lipsesc punctele de vedere ale reprezentanţilor societăţilor comerciale;
- Consiliul municipal şi judeţean al elevilor nu a fost consultat (s-ar putea obţine foarte multe informaţii REALE despre şcoala românească);
- redimensionarea transportului în comun pentru orele de vârf (mai ales dimineaţa, foarte mulţi elevi întârzie din această cauză) sau alocarea de mijloace de transport pentru elevi pe trasee şcolare;
- două ore de practică pe săptămână şi trei săptămâni la sfârşitul anului sunt insuficiente pentru a forma un meseriaş bun;
- stabilirea curiculei şcolilor profesionale de către firme (30-50%);
- finanţarea activităţilor de tip şcoală după şcoală (masă pentru elevi şi profesori, plata orelor suplimentare a profesorilor, etc) din fondurile primăriei sau a comunităţii de afaceri;
- instituirea unei taxe în exclusivitate pentru şcoală (cu gestionare transparentă a fondurilor) sau,
- procent din impozitele şi taxele locale acordate în exclusivitate şcolilor;
- Vouchere educaţionale pentru copii cu situaţie materială precară;
- trecerea inspectoratului şcolar judeţean ca direcţie în cadrul Consiliului judeţean, cu nedefinirea atribuţiilor;
- un poliţist local la fiecare şcoală sau grup de şcoli (la şcoli cu acte de violenţă mai frecvente).