“Oamenii din Transilvania sunt foarte sinceri. Am avut doar experienţe bune cu ei. Dar trebuie să deosebeşti Transilvania de ceea ce este la sud şi la est de lanţul carpatic, deoarece zonele acelea au o influenţă balcanică şi acolo este o altă mentalitate”, spune cetăţeanul german Ludger Thol, care a venit cu afaceri în România în urma cu 10 ani. Domnul Thol a înființat în anul 2007 firma Lupp Projekt Transilvania, un furnizor de consultanță şi servicii în domeniul terenurilor, al construcţiilor şi al pieţei imobiliare din România, fiind de 3 ani și președinte al Clubului Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Nordul Transilvaniei.Dl Thol.Iulia Negrea: Vă rog să îmi spuneţi de ce aţi ales să vă deschideţi o afacere în România, în mod special în Cluj-Napoca.
Dl Thol: A fost de fapt o coincidență. Am avut în Germania un client care a vrut să se relocheze în România pentru a-şi continua aici producţia și după cum spune vorba, clienţilor buni le rămâi întotdeauna fidel, l-am urmat pe acest client în România şi i-am planificat şi construit o hală de producţie la cheie.Iulia Negrea: Cum aţi descrie prima dumneavoastră experiență în mediul de afaceri românesc?
Dl Thol: Primele experiențe au fost foarte interesante. A fost o aventură, începând din momentul în care am venit aici. Nici nu am vorbit limba, nici nu cunoşteam multe despre piaţa de construcţii din România.
Nu am cunoscut nici cultura, nici mentalitatea românilor. Întâlnirile nu au fost respectate la timp, problemele au fost mai mari tocmai atunci când românii negau acest lucru („nici o problemă”). La întâlniri s-a vorbit despre orice altceva până când în cele din urmă s-a ajuns şi la subiect. Nimic nu era imposibil pentru români, pentru toate exista o soluție – cel puțin verbal. Am admirat acest punct de vedere faţă de viață și de afaceri, cu toate acestea, noi germanii suntem precişi, punctuali și obiectivi.
[Dl. Thol face o pauză. Telefonul lui sună tot timpul, fapt care îmi indică cât de ocupat este.]
Am angajat o studentă care mi-a tradus totul. Proiectul pentru firma din Germania l-am dezvoltat împreună cu firme de construcţii din România şi subcontractori şi am predat apoi proiectul la cheie. Comparând cu astăzi, perioada aceea a fost palpitantă, întrucât şi noi străinii devenisem între timp interesanţi [în România].Iulia Negrea: Consideraţi că limba română este o limbă grea?
Dl Thol: Nu! Dacă doreşti să o înveţi, limba română nu este grea. Depinde mult de felul cum priveşti lucrurile. Și întrucât a trebuit să învăţ limba latină în şcoală, învăţarea limbii române a părut relativ uşoară.Iulia Negrea: Puteţi să imi daţi exemple de experienţe pozitive sau negative, pe care le-aţi avut în România?
Dl Thol: În general trebuie să spun că oamenii din Transilvania sunt foarte sinceri. Am avut doar experienţe bune. De exemplu mi-am recuperat telefonul mobil, pe care l-am uitat în aeroportul din Cluj, mulţumită unei femei de serviciu foarte cinstită. Dar trebuie să deosebeşti Transilvania de ceea ce este la sud şi la est de lanţul carpatic, deoarece zonele acelea au o influenţă balcanică şi acolo este o altă mentalitate. În Transilvania poţi beneficia de trecutul istoric, de influenţa şvabilor şi a sașilor de aici, care este încă vizibilă.
Experiențele mele proaste le-am avut în Bucureşti. Acolo te pot înşela foarte mulţi taximetrişti care nu folosesc aparatul de taxat şi cer apoi nişte sume extrem de mari pentru o cursă. În acest oraș mi s-au furat în primăvară portofelul și actele din buzunarul paltonului. N-am mai reuşit să le recuperez.Iulia Negrea: România rămâne un partener important pentru Germania în ceea ce priveşte piața forței de muncă. Acest lucru înseamnă că oamenii de afaceri germani doresc să investească în continuare în România. Care sunt 3 sfaturi sau recomandări pe care le-aţi transmite celor care vin pentru prima dată în România?
Dl Thol: Prima idee este că pe cont propriu nu reuşeşti nimic. Acest lucru înseamnă că ar trebui să găseşti acele persoane, care sunt sincere cu tine şi cu care poţi colabora. În caz contrar te pierzi aici în jungla birocraţiei.
Există o mulţime de reguli, cereri și formulare care trebuie completate și ștampilate. Aceasta se aplică în cazul tuturor acțiunile referitoare la statul român, cum ar fi cereri de construcții, contactele cu autoritățile fiscale și biroul forței de muncă.
În al doilea rând învaţă limba română cât mai repede posibil, pentru că nu există nimic mai rău decât să te bazezi pe traducători şi interpreți, pentru că nu știi niciodată dacă aceştia traduc corect.Iulia Negrea: Și cel de-al treilea punct – deveniţi membrii în clubul Clubului Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Nordul Transilvaniei DWNT. Este aceasta o propunere? Un sfat?
Dl Thol: Absolut!
Ca membru al clubului nostru sunteți implicat într-o rețea uriașă şi puteţi obţine contacte de afaceri prin intermediul conexiunii noastre cu cele șase cluburi germane din România și cu Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană din București. Veți fi informat de modificări legislative, fiscale și economice. DWNT are în prezent 91 de membri. Membrii pot fi persoane fizice sau juridice care vorbesc limba germană sau care sunt în relațiile economice cu Germania.Iulia Negrea: În prezent sunteţi de asemenea Președintele Clubului DWNT. De când ocupaţi funcţia și de ce v-aţi decis să vă asumaţi această responsabilitate?
Dl Thol: Eu sunt acum al treilea an consecutiv Preşedintele Clubului DWNT. M-am lovit de club încă din primul an de când am venit în România şi îmi face plăcere să fiu în contact cu firme, să ne ajutăm reciproc și să dezvoltăm strategii cum să ne descurcăm cel mai bine în România ca şi străini, atât din punct de vedere juridic, financiar, fiscal, etc.Iulia Negrea: Munca este muncă, dar printre altele dumneavoastră locuiţi în Cluj. Cum vă petreci timpul liber în Cluj sau prin împrejurimi?
Dl Thol: Aceasta nu este o problemă în România pentru că aici se poate face orice. Oferta culturală este foarte mare: teatru, opera, cinema şi concerte. În plus, există peisaje foarte frumoase cum este de exemplu Maramureşul sau Bucovina. Eu personal apreciez mult băile cu proprietăţi terapeutice, cum ar fi Băile Herculane, Ocna Şugatag sau Sovata. Mă simt foarte confortabil în această țară interesantă.Iulia Negrea: Puteți să-mi spuneți dacă există un lucru pe care românii îl fac cel mai bine?
Dl Thol: Există mai multe lucruri la care românii se pricep foarte bine. De exemplu, românii sunt talentaţi la limbile străine, motiv pentru care mulţi investitori vin aici.
Bucătăria românească este foarte bună, când mă gândesc la sarmale sau papanaşi mi se face deja poftă. Mai mult decât atât, românii sunt campioni în ceea ce priveşte ospitalitatea și au un puternic simţ al familiei.
Interviul poate fi citit in limba germana pe de.buzznews.ro
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.