Mai multe ONG-uri de mediu din municipiul Cluj Napoca cer ectuarea unei reevaluari a performantei energetice pentru toate clădirile calificate în 2014 ca eligibile pentru acordarea facilitatilor fiscal in calitate de „cladire verde”. Organizaţiile isi exprima ingrijorarea intr-o scrisoare deschisa adresata primarului Emil Boc cu privire la intenţia Primăriei Cluj Napoca de a acorda beneficii fiscale din bani publici si unor clădiri declarate ca fiind verzi în baza unei scheme de verificare superficiale. Redam integral textul scrisorii deschise:
Stimate domnule Emil Boc,
Organizaţiile semnatare îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenţia Primăriei Cluj Napoca de a acorda beneficii fiscale din bani publici si unor clădiri declarate ca fiind verzi în baza unei scheme de verificare superficiale si de fatadă denumite BREEAM In Use. Am constatat cu uimire că 100% dintre clădirile care au beneficiat de reducerea de taxe în 2014 sunt cladiri date in folosintă, majoritatea (5 din 6) fiind evaluate superficial prin BREEAM In Use si nu pe baza unor instrumente de certificare riguroase si relevante.
Asa cum s-a aratat si in comunicatului de presă emis de către Consiliul Roman pentru Clădiri Verzi în 15 Septembrie 2014, auditul BREEAM In Use nu atinge obiectivele de transformare a pieţei propuse de referatul pe baza căruia a fost aprobat HCL 225/2012 respectiv HCL 190/2014 si care ar urma sa stea la baza noii scheme de ajutor de minims. Mai mult, in urma unor analize riguroase a schemelor internationale am concluzionat ca acest audit este uşor de aplicat oricărei clădiri comerciale, industriale ori instituţii publice indiferent de nivelul de performanţă energetică, de la o simplă baracă până la cea mai sofisticată clădire de birouri fiind considerată o lecţie de clasă primară în sustenabilitate pentru managerii de clădiri, dar nu o riguroasă evaluare a performantei energetice si sustenabile.
Vă informăm că există două mari categorii de tipuri de clădiri care fac obiectul acestor evaluări: clădirile existente, care pentru a atinge obiectivele menţionate în referatul pe baza căruia s-a emis HCL 225/2012 şi 190/2014 trebuie să fie renovate (inclusiv reabilitare termica etc.) şi respectiv clădirile nou construite. Categoria clădirilor existente este extrem de importantă, analiza și îmbunătățirea fondului construit existent trebuie să fie o prioritate, însă îmbunătăţirea nu poate fi realizată decât prin implementarea schemelor standard BREEAM sau echivalentul din alte scheme internaţionale, nici într-un caz printr-o verificare atât de superficială precum BREEAM In Use, care nu isi propune sa fie un echivalent sau o alternativă la schemele standard inclusiv BREEAM. Mai mult, reinoirea anuală a verificării BREEAM In Use este pur formală în primii 3 ani, ceea ce nu motivează investitorii să-şi îmbunătăţească clădirile.
BREEAM In Use nu este singura variantă de a evalua clădirile existente (finalizate cu peste 2 ani în urmă). Astfel conform furnizorului schemei BREEAM, orice clădire existentă poate fi evaluată în urma unor îmbunătăţiri aduse fie la nivelul anvelopei fie la nivel de instalaţii prin schemele BREEAM standard. Practic, orice clădire existentă poate fi certificată în oricare dintre schemele recomandate (BREEAM, LEED, DGNB) dacă se aduc îmbunătăţiri minime fie la nivel de anvelopă, fie prin eficientizarea instalaţiilor. În cazul clădirilor excepţionale, care nu necesită astfel de îmbunătăţiri, poate fi aplicată evaluarea pentru clădiri nou construite pornind de la premisa că o clădire excepţională a fost construită bine de la bun început. Prin urmare, clădirile performante energetic, finalizate în urmă cu peste 2 ani, cu mare potențial de îmbunătățire a gradului de sustenabilitate, pot fi evaluate folosind schema standard BREEAM sau echivalentul în alte scheme internaţionale, iar nu BREEAM In Use.
În ceea ce priveşte eficienta energetică, vă atenţionam că la Cluj Napoca exista un precedent de posibilă fraudă sau gravă eroare prin care cladirea unui important hotel din Cluj Napoca evaluată BREEAM In Use, nivelul GOOD, a obţinut un certificat energetic clasa A, insa rezultatul contraexpertizei a fost un certificat clasa C. Astfel, există mari dubii în privita certificatelor energetice obţinute de către toate clădirile evaluate în sistemul BREEAM In Use. Cum este posibil ca o clădire cu un calificativ mediocru de GOOD să obţină clasa energetică A?
BREEAM In-Use are 3 părți, care pot fi obţinute independent unele de altele, iar schema constă in principal in completarea unui chestionar cu circa 90 de întrebări cu variante de răspuns, fără nici o cerinţă minimă obligatorie de îmbunătăţire a clădirii (pentru toate cladirile BREEAM In Use din Romania au fost verficate doar partea 1 si 2).
HCL-ul nr. 131 din 25 martie 2014, al Consiliului Local din Timișoara, folosit ca si model pentru noul HCL de la Cluj Napoca, este incomplet şi ambiguu iar acesta nu poate fi considerat că şi model pentru alte orașe. Printre inadvertente, textul cuprinde termeni precum “trei piloni: mediu, economic şi social” menţionaţi doar în cazul schemei BREEAM şi incorect utilizaţi, întrucât aceştia sunt pilonii de bază care definesc sustenabilitatea în general şi se aplică în cazul tuturor schemelor de certificare, nu doar în cazul BREEAM. Mai mult, aceşti piloni nu sunt consideraţi separat ci per ansamblu, iar pe baza lor sunt create schemele de evaluare.
Doar clădirile nou construite şi renovarea clădirilor existente poate duce la o transformare pozitivă a pieţei şi au un potenţial impact asupra comunităţii.
De asemenea, considerăm că trebuie gasită solutia de a sustine prin facilitati fiscale pentru clădiri verzi si a clădirilor rezidenţiale.
Solicităm următoarele:
· Scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului de HCL în formă prezentată pe site-ul Primăriei şi promovarea lui numai după parcurgerea etapelor procedural legale prevăzute de legea 52/2003 incluzând dezbaterea publică a proiectului conform solicitarulor depuse de mai multe ONG-uri şi într-o formă care să îndeplinească scopul şi obiectivele unei asemenea hotărâri de încurajare a clădirilor cu adevărat verzi;
· Efectuarea unei reevaluari a performantei energetice pentru toate clădirile calificate în 2014 ca eligibile pentru acordarea facilitatilor fiscal in calitate de ‘’cladire verde’’;
· Includerea clădirilor rezidenţiale în rândul beneficiarilor de facilitate fiscal de clădiri verzi, prin această schema de ajutor de minimis sau printr-o altă modalitate legală cu effect echivalent;
· Eliminarea schemei BREEAM In Use întrucât există alternative în BREEAM ( BREEAM Europe Commercial 2009 sau BREEAM Internaţional Bespoke 2010) ceea ce nu ar însemna o discriminare ci o încurajare a investitorilor de a construi clădiri mai performante sau de a-şi îmbunătăţi semnificativ clădirile existente, deoarece un certificat BREEAM In Use vizează in principal potentialul clădirii si nu verifică riguros si adecvat faptul că aceea cladire poate fi calificată la momentul auditului ca o cladire verde in sensul promovat de obiectivele din proiectul de HCL si dupa cum rezultă pe merit din alte scheme de certificare inclusiv BREEAM.
Semnatari:
Clubul de Cicloturism Napoca, Cluj Napoca
Asociaţia Ecologistă Floare de Colt, Cluj Napoca
Ascociatia România în Tranziţie, Cluj Napoca
Institutul pentru Ecoinovare, Cluj Napoca