Românii din străinătate cer mai multe secții de votare pentru că în primul tur au fost ținuți cu miile în fața secțiilor de votare. Într-o țară normală, cererea ar fi fost soluționată cu celeritate. Ce se întâmplă însă la București?
Presiunea străzii le-a înmuitat guvernanților picioarele. După proteste ample în marile orașe ale țării precum și în diaspora, ministrul de Externe, Titus Corlățean, pare să fi fost sacrificat pentru detensionarea realațiilor dintre protestatari și guvern.
Înainte de a elibera biroul de la Ministerul de Externe, Corlățean a arătat că RĂMÂNE LA PROPRIILE LUI CONVINGERI: “MAE își menține integral poziția potrivit căreia nu există bază juridică legală pentru suplimentarea secțiilor de vot din străinătate”.
Corlățean se împiedică de art. 12, alin. 3 din Legea 370/2004, care spune că organizarea și numerotarea secțiilor de vot din străinătate se realizează în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. Astfel, interpretând textual, MAE pretinde că nu mai are posibilitatea legală de a organiza secții de vot în străinătate, cu toate că BEC a transmis altceva.
Dar o ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea legii care lezează dreptul constituțional al românilor de a vota, nu a fi bună acum, domnule Corlățean?
Premierul Victor Ponta l-a nominalizat în locul lui Titus Corlățean pe fotul șef al spionajului românesc, Teodor Meleșcanu. Întrebat de Realitatea TV dacă va propune în ședința de guvern de săptămâna acesta o ordonanță de urgență pentru majorarea numărului de secții de votare în străinătate, Meleșcanu a răspuns evaziv.
A spus că încă nu a fost confirmat în funcție și că va discuta cu documentele pe masă cu BEC. Nu a pomenit deloc de nicio ordinanță de urgență.