„Apocalipsa” climatică se resimte din plin la Cluj, o „insulă de căldură”, vara, cu puține precipitații sub formă de zăpadă, iarna. Șeful Serviciului de Prognoză de la Centrul Meteo Transilvania Nord, Narcis Maier, a vorbit în emisiunea Punctul Critic moderată de Oana Treitli despre modul în care s-a schimbat clima și despre intensitatea si frecvența tot mai mare a fenomenelor extreme.
Principalele idei:
- încălzirea la nivelul județului Cluj a început să se resimtă începând cu anul 2006, când temperatura medie anuală a crescut cu un grad
- de atunci, putem vorbi și de intensitatea și frecvența tot mai mare a fenomenelor extreme
- cele mai mari creșteri le-am avut și cu 3-4 grade față de normele climatice în iunie, iulie, august
- în anii 70 aveam 2-3 zile cu temperaturi de peste 30 de grade în iunie, iulie și august, în anii 2000, cu un vârf în 2012, am avut peste 50 de zile cu peste 30 de grade Celsius
Tot mai multe furtuni la Cluj - iarna, vorbim despre frecvența tot mai mică a temperaturilor sub 0 grade, față de anii 60-70, unde aveam 10-15 zile cu temperaturi sub 10 grade
- am ajuns ca după anii 2000 să avem ani cu numai o zi-două cu temperaturi sub -10 grade Celsius
- avem o mică anomalie – martie a rămas pe norme și chiar sub normele climatologice, de multe ori zicem că iarna vine în martie
- marile orașe în sezonul de vară se transformă în insule de căldură – din cauza betonului, a asfaltului – aceste insule de căldură contribuie la amplificarea senzației de căldură
- în momentul în care apare un potențial de precipitații, o atmosferă mai instabilă, în arealul acelui oraș, această insulă de căldură atrage norii spre oraș, pentru că acești nori se hrănesc cu căldură, crește incidența precipitațiilor abundente, a grindinei, furtunile sunt tot mai violente
(20) Recorduri de temperatură la Cluj: Ultimii ani, tot mai fierbinți – YouTube