A fost cunoscut drept unul din cei mai celebri litografi din spatiul Europei Centrale şi de Est care a reuşit să dea lumii prima hartă a Transilvaniei la scară micşorată. Litografia este o metodă de reproducere și de multiplicare pe hârtie a textelor, desenelor, sau figurilor prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială, calcaroasă.
O bună parte a vieţii sale a fost autodidact, dar eforturile pe care el le-a depus în timp n-au rămas nerecompensate. Institute de cercetare de elită din Austria şi Germania l-au ales membru cu drepturi depline, consacrându-l, astfel, pe Michael Bielz în comunitatea ştiinţifică europeană ca fiind un veritabil reper în domeniul său.
Michael Bielz a văzut lumina zilei la Biertan, în ziua de 10 Mai 1787. Primii ani de şcoală i-a urmat în localitatea de baştină, apoi a mers să studieze cursurile gimnaziale la Sibiu şi Mediaş, hotărând, în final, să se înscrie la colegiul reformat din Cluj.
Dorinţa sa initială a fost aceea de a urma o universitate din spațiul german, dar, din cauza dificultăţilor materiale pe care le avea, nu a putut părăsi Transilvania. Din acest motiv, Michael Bielz a început să predea ore particulare pentru a strânge bani, intenţionând să aprofundeze teologia.
În paralel a studiat foarte mult singur, fiind angajat, în anul 1811, pe post de secretar superintendenţial la Biertan. Fascinat fiind de arta litografiei pe care o inventase Sennefelder, Michael Bielz a decis, în 1821, să se mute la Zood unde, cu ajutorul avocatului Karl Albrich, a fost în măsură să dobândească un spaţiu pe care îl va folosi pentru a-şi pune în aplicare visurile.
Peste numai un an, având aprobarea Guberniului transilvan, a reuşit împreună cu Franz Neuhauser să pună bazele primei instituţii litografice ardelene. În cadrul acesteia, el a realizat alfabetare, caiete pentru caligrafie, tablouri de natură, diverse peisaje, dar şi prima hartă a Transilvaniei la scară redusă destinată uzului elevilor.
Aprecierea enormă de care s-au bucurat demersurile sale l-au impulsionat pe Michael Bielz să încerce să obţină şi o hartă a Principatului, o hartă a districtului minier din Banat, respectiv prima hartă geognostică a ţării.
Acest din urmă domeniu i-a reţinut atenţia pentru mai multă vreme ca dovadă că a început să redacteze studii extrem de bine documentate care, mai apoi, au fost destinate unor publicaţii de prestigiu precum „Anuarul de Mineralogie” din Transilvania.
A corespondat cu nume de referinţă din această sferă de activitate precum: P. Partsch, Jakob Grimm sau Johann Michael Ackner. După cum reiese şi din analize contemporane privind activitatea sa (Vezi Ela Cosma, Saşi, austrieci, slavi în Transilvania, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2009), Michael Bielz a avut în vedere o „Încercare de descriere a naturii Ardealului” ceea ce l-a apropiat şi mai mult de comunitatea ştiinţifică europeană.
Graţie meritelor sale, cunoscutul savant ardelean a fost numit, în anul 1858, preşedintele Asociaţiei Transilvane de Ştiinţele Naturii, apoi membru al Societăţii Medicilor şi Naturaliştilor Maghiari, membru corespondent al Institutului de Geologie din Viena pentru ca, în anul 1861, să devină membru cu drepturi depline al Societăţii „Isis” de istorie naturală din Dresda.
S-a stins din viaţă la Sibiu, pe data de 27 octombrie 1866, însă activitatea sa a rămas una de referinţă pentru viaţa academică din spaţiul central-est european. Michael Bielz a avut marele merit de a fi reuşit să aducă asociaţiile ştiinţifice transilvane în lumea cercetării de elită de pe continent, atrăgând atenţia asupra potenţialului ştiinţific extraordinar de pe aceste meleaguri.
Graţie litografiilor sale, Transilvania a fost mai bine cunoscută în lumea largă, consolidându-se convingerea potrivit căreia „Ţara celor 1000 de Orgi” are un farmec aparte, motiv pentru care ea merită oricând vizitată pentru a fi apreciată, admirată şi descoperită în profunzimea frumuseţilor sale unice.