Mitropolie în Țigănie

Romii exilați de Crăciun de pe str. Coastei, din casele lor decente, în noroiul și duhoarea de la Groapa de Gunoi a orașului, au aflat cu stupoare că surghiunul lor folosește cuiva: Bisericii. Mitropolia proaspătului înscăunat Andreicuț a primit terenul pentru ctitorirea unui complex teologic.Pentru romi, locul are istorie. Acolo li s-au născut copiii, acolo și-au trăit dramele și bucuriile. Mulți au avut contract cu primăria pentru locuințele sociale în care trăiau, n-au fost doar niște rezidenți fără acte. Pentru Andreicuț, terenul e doar încă un loc în care se va turna. Beton.În ședința consiliului local de marți, romii au implorat mila divină, încercând imposibilul: să blocheze atribuirea terenului către Mitropolie – reprezentată la întrunire chiar de Andreicuț – și să pună capăt coșmarului de a trăi ca subspecii, la periferia umanității și civilizației.Dar Dumnezeu absentează din locurile în care popii fac business: consilierii locali, indiferent de confesiune, au votat de-a valma, în unanimitate și fără să clipească, darea în folosinţă gratuită a terenului de 5.000 de metri pentru complexul visat de mitropolit.Dacă ar fi votat doar ortodocșii, aș fi înțeles: ca și în alte rânduri, popii aveau să devină agenții lor electorali (politicienii au mereu nevoie de un cal troian pentru a intra în sufletele oamenilor la alegeri), lucrurile ar fi avut sens.Unanimitatea la vot indică, însă, ori ignoranță, ori o lipsă de sensibilitate față de problemele unor oameni care au fost aruncați împreună cu copiii lor la groapa de gunoi a orașului, o pierdere temporară sau poate definitivă a umanismului: “Pleacă țigănia, vine Mitropolia”. În acest fel ne tratăm semenii la Cluj? A fi tuciuriu la suflet, iată o problemă fără rezolvare! Câți dintre aleșii locali și-ar lua familiile în pijamale să doarmă o noapte la Pata Rât? Eu cred că niciunul. Și atunci? De ce nu își pun întrebări? De ce nu se abțin de la vot măcar? De ce?Comunitatea ar fi putut să contruiască pe strada Coastei case sociale pentru romi. Să avanseze soluția integrarii lor, nu a excluderii. Iar dacă terenul trebuia dat cu orice preț Mitropoliei, putea fi căutată în paralel o soluție rezonabilă și pentru romi. Andrei Andreicuț ar fi trebuit să inițieze acest lucru, să nu fi acceptat terenul de pe Coastei câtă vreme ochii celor alungați de acolo sunt încă înlăcrimați. Altfel, cum mai putem înțelege misiunea socială a bisericii?În ședința de ieri, Mitropolitul, care a fost adoptat suspect de repede de politicienii de la Cluj și de prietenii lor într-un oraș care părea ceva mai conservator și mai atașat de valorile promovate de regretatul mitropolit Bartolomeu, a reacționat prost. În fața dramei romilor, și-a înghițit cuvintele. Nu le-a oferit nici mângâiere, nici consolare. E dramă în țigănie? Nu știe, n-a văzut, n-a auzit, nu e de prin părțile locului. O fi având domnia sa vocație de ctitor, de turnător de beton, însă nu le-a dovedit romilor veniți la ședință că are vocație de om.