In timp ce pe sosele vedem in continuare soferi agresivi, care incalca toate legile de circulatie cu putinta, iar infrastructura rutiera se deterioreaza de la un an la altul, lucru pe care il puteti constata daca nu circulati doar pe drumurile nationale, Ministerul Administratei si Internelor anunta ca datorita masurilor pe care le-a luat, numarul accidentelor rutiere a scazut drastic in ultimii doi ani.
In realitate, pe drumurile publice e mai putin sange in primul rand pentru ca a venit criza. Acest lucru a dus la prabusirea sectorului auto si la reducerea drastica a numarului de kilometri parcursi de soferi.
1.995 de morti in 2009, 1.666 in 2010
Cifrele anunțate de M.A.I. privind dinamica accidentelor rutiere grave într-o comparație a primelor 9 luni din 2010 față de primele 9 luni ale anului 2008 sună așa: numărul accidentelor de circulație grave a scăzut cu 11,44%, al persoanelor decedate cu 16,49% iar al persoanelor rănite grav cu 8,10%.
În cifre absolute: 2009 – 7.489 accidente grave, 1.995 morti, 6.707 raniti grav, 2010 – 6.632 accidente grave, 1.666 morți, 6.164 răniți grav.
Comunicatul continuă: ”Ca urmare a activitatilor întreprinse (de către Poliția Rutieră n.a.), s-a reușit diminuarea riscului rutier, fiind pentru prima dată când, in doi ani consecutivi (2009 și 2010), se inregistrează scăderi atât la numărul de accidente rutiere grave, cât și la numărul persoanelor decedate, respectiv al celor rănite grav.”
Asadar, riscurile in trafic pentru soferi sunt, potrivit Politiei Rutiere, mai mici cu aproximativ 12-15%.
Prabusirea pietei auto
Problema este ca o analiză privind creșterea sau descreșterea numărului accidentelor grave de circulație nu se poate baza exclusiv pe analiza de mai sus. Asta pentru că, într-o perioadă de timp definită, caracteristicile generale și particulare ale traficului se vor modifica inevitabil. Sa luam de exemplu statistica înmatriculărilor:
Pe scurt, conform datelor Intitutului Național de Statistică, anii 2006, 2007 și 2008 sunt anii trendului ascendent: numărul de înmatriculări noi de vehicule pentru transportul călătorilor crește: cu 23,8%, 30% și 26% faţă de anii precedenți.
In anul 2009, inmatricularile o iau la vale. Se inregistreaza o scădere cu 44%. În primul trimestru din 2010, scăderea față de perioada similară a anului precedent este mai mare, de 55%.
Analiza graficelor postate de I.N.S. reflectă căderea bruscă a economiei românești si, prin extensie, dinamica traficului rutier.
O masina parcata este o masina sigura
În analiza evenimentelor rutiere, primul punct de referință corect este numărul de kilometri parcurși de totalitatea vehiculelor rutiere pe rețeaua unei țări, într-o perioadă dată de timp.
Este un element pe care specialiștii de trafic americani îl studiaza de la sfârșitul anilor ’60 (indicele “Vehicle Miles Traveled”). Principiul este simplu: cu cât distanța totală este mai mare, cu atât riscul va crește, datorită unor factori obiectivi ușor de intuit.
Important este că și reversul principiului se aplică: cu cât distanța parcursă scade, scade și procentul de risc și, implicit, numărul accidentelor de circulație.
Acest indice nu apare în comunicatul Poliției Rutiere. Nu există – sau nu sunt disponibile publicului larg – statistici referitoare la numărul total al kilometrilor parcurși pe rețeaua rutieră a țării noastre în ultimii 5 ani.
Însă, la nivel intuitiv, de această dată, cred că acest număr, fundamental pentru o analiză corectă, a scăzut dramatic, odată cu instalarea crizei.
Ar fi nerealist să concluzionăm că numărul total de kilometri parcurși în țara noastră a scăzut în procente similare scăderii înmatriculărilor. Poate acest număr a scăzut doar cu 20% în 2009 față de 2008, și la fel în 2010 față de 2009.
Dar diminuarea numărului total de kilometri parcurși este certă, fiind o consecință perfect plauzibilă a crizei economice. Din această cauză, este posibil ca procentele speculative de mai sus să fie mult mai mari.
Criza economica salveaza vieti
Dacă acceptăm ca plauzibile aceste procente, concluziile specialiștilor Poliției Rutiere devin nerealiste și false. Cea mai simplă explicație este că, datorită diminuării numărului total de kilometri parcurși pe rețeaua rutieră a țării era absolut normal să scadă și numărul accidentelor de circulație.
Prin urmare, chiar dacă eforturile specifice ale polițiștilor rutieri au existat și au avut vreun efect, nu aceste eforturi au fost cauza principală datorită căreia numărul accidentelor grave a scăzut (după cum se afirmă în comunicat) ci, în primul rând, criza economică și consecințele ei.
Specialiștii M.A.I. oferă chiar în comunicatul lor două argumente care susțin această afirmație, în următorul paragraf: ” Prin reducerea numărului de persoane decedate în accidente rutiere grave, de – 9% în anul 2009 față de 2008, și -16,49% în acest an față de 2009, România s-a înscris in trendul de scădere, înregistrat pentru această perioadă de majoritatea statelor Uniunii Europene, conform statisticii “EU road fatalities” (Mortalitatea pe drumurile Uniunii Europene) publicată de Comisia Europeană.”
Este semnificativ faptul că primul an în care s-a înregistrat o scădere a numărului de accidente rutiere a fost 2009, primul an în care scade brusc numărul de autovehicule înmatriculate și, evident, numărul total de kilometri parcurși. (Aceiași specialiști, utilizând aceleași metode, au încercat să genereze acest efect timp de peste 10 ani, fără succes).
Al doilea argument este că această tendință se instalează în majoritatea țărilor europene, unde este foarte probabil ca același eveniment să fi avut loc, datorită conjuncturii economice mondiale.
Manipulare sau justificarea bugetului?
În realitate, în raport cu indicele corect, este posibil ca incidența procentuală a accidentelor de circulație grave să fi crescut. O simplă comparație între procentele diminuării numărului total de kilometri parcurși și procentele cu care au scăzut accidentele rutiere va releva o creștere (în termen absolut) a acestora.
Deci, este plauzibil (fără să fie în mod necesar corect) că, raportat la numărul total de kilometri parcurși în România în acești doi ani, incidența accidentelor grave de circulație să fi crescut cu aproximativ 6-8-10%. Un astfel de rezultat ar genera imediat o altă concluzie: că metodele pe care specialiștii rutieri le credeau de succes sunt greșite sau, cel puțin, prost aplicate, cu toate consecințele ce decurg de aici.
Este greu de crezut că un factor atât de important în analiza incidenței accidentelor rutiere, cum este numărul total de kilometri parcurși, poate fi scăpat cu atâta ușurință din vedere de către specialiștii poliției rutiere.
O lipsă a ipotezelor de lucru (cred că unele statistici de acest fel ar trebui întocmite de alte structuri, cum ar fi Ministerul Transporturilor), o simplă încercare de manipulare a opiniei publice, în scopul ”liniștirii” reprezentanților acesteia sau o justificare concretă a bugetului cheltuit, bazată pe ”rezultatele statistice”, ar fi poate mai plauzibile.
Am impresia, date fiind toate acestea, ca ni se aruncă praf în ochi de către cei care ar trebui să ne protejeze pe șosele și să ne avertizeze, corect și sincer, că deplasarea pe șoselele din România devine din ce în ce mai periculoasă.
În lipsa informațiilor reale, afirmațiile de mai sus privind creșterea incidenței accidentelor grave de circulație sunt mai degrabă intuitive decât concrete și pot fi cu ușurință combătute. Dar realitatea rămâne: statisticile sunt insuficiente, prost făcute, iar analizarea lor de către cei direct responsabili, deficitară.
Și, cu un asemenea mod de a trata problemele de trafic, nu se poate discuta despre rezultate concrete privind siguranța rutieră, decât exclusiv conjunctural.
AUTOR: Norin Pausan