Peste 50 la sută dintre români sunt puțin sau deloc interesați de procesul regionalizării – STUDIU IRES

Peste 50 la sută dintre români sunt puțin sau deloc interesați de procesul regionalizării, potrivit unui sdudiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), care a început un amplu proiect de cercetare socială și analiză cu privire la impactul regionalizării asupra dezvoltării României.Potrivit IRES, de la debutul acestui an, reorganizarea administrativ-teritorială a României este una din temele care revine cu regularitate în discursurile politice și în dezbaterea publică. Deși nu există un punct de vedere oficial din partea Guvernului cu privire la detaliile reorganizării, în media au fost vehiculate diferite formule de regionalizare, iar de curând au început controverse asupra viitoarelor capitale ale regiunilor, dar și asupra limitelor până la care va fi extinsă regionalizarea, sustine aceiasi sursa.Potrivit IRES, incă opinia publică nu are o viziune clară sau o judecată cristalizată. În percepția publică se amestecă așteptări exagerate, frici sau iluzii personale și colective. La o primă vedere, observăm că percepția este influențată de mulți factori: nivel de instrucție, vârstă, habitat sau chiar zonă geografică de apartenență. Posibilitatea de a crea o bulversare a întregii societăți prin decizii arbitrare sau nepregătite este considerabilă așadar credem că este nevoie în viitor de ample studii de impact, dezbateri publice și studii științifice care să implice Academia Română, mediul universitar, instituțiile de cercetare și societatea civilă, comunitățile și angajații din administrația locală sau centrală.Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a început un amplu proiect de cercetare socială și analiză cu privire la impactul regionalizării asupra dezvoltării României.Cercetarea „Regionalizarea. Așteptări, frici și iluzii” face parte din seria studiilor de percepție care prefațează proiectul menționat și a avut ca scop identificarea percepției populației cu privire la acest proces iminent prin care va trece România.Studiul de față a dorit să fixeze un punct de plecare, o radiografie a stadiului în care se află percepția publică a acestui important proiect de guvernanță.Cercetarea a vizat următoarele aspecte:Notorietatea temei regionalizării, gradul de informare și de interes
– Aproape 20% dintre cei chestionați nu au auzit de proiectul de regionalizare
– Peste jumătate dintre români se consideră puțin sau deloc informați cu privire la aceasă temă, în timp ce 45% se declară informați sau foarte informați
– Puțin peste jumătate dintre români se consideră puțin sau deloc interesați de procesul regionalizării în timp ce 48% spun că sunt interesați sau foarte interesați, dar 51% declară că au o părere bună sau foarte bună despre procesul de regionalizare – 51%, în timp ce 2% spun că nu au nici o părere bună, nici proastă, iar 41% au o părere proastă sau foarte proastă.Impactul regionalizării asupra comunității– proporții aproximativ egale ale respondenților consideră că, în urma procesului de regionalizare, procesul de colectare a taxelor la nivelul comunității lor s-ar îmbunătăți (31%), ar rămâne la fel (30%) sau s-ar înrăutăți (31%), în timp ce 7% nu știu ce s-ar întâmpla
– cei mai mulți dintre intervievați sunt de părere că în urma reorganizării României pe regiuni resursele bugetare la nivelul comunității lor s-ar îmbunătăți – 36%, în timp ce 29% consideră că ar rămâne la fel, iar alți 29% consideră că acest aspect s-ar înrăutăți
– îmbunătățirea finanțării proiectelor de infrastructură este percepută de 43% dintre participanții la studiu, în timp ce 27% dintre aceștia cred că ar rămâne la fel și doar 20% consideră că s-ar înrăutăți
– 44% dintre cei chestionați cred că în urma regionalizării procesul de creare a locurilor de muncă din comunitatea lor s-ar îmbunătăți, 26% consideră că acest aspect ar rămâne la fel, în timp ce 25% consideră că s-ar înrăutăți
– cei mai mulți respondenți consideră că la nivelul comunității lor s-ar reduce birocrația în urma reorganizării teritoriale pe regiuni – 40%, 27% consideră că din acest punct de vedere lucrurile ar rămâne la fel, iar 26% că s-ar înrăutăți
– în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de trai în comunitatea lor drept o consecință a procesului de regionalizare, respondenții sunt mai sceptici: majoritatea sunt de părere că lucrurile ar rămâne la fel – 36%, în timp ce 34% consideră că s-ar îmbunătăți, iar 25% consideră că s-ar înrăutăți
– majoritatea românilor, 55%, sunt de părere că atragerea de fonduri europene la nivelul comunității din care fac parte s-ar îmbunătăți o dată cu regionalizarea
– doar 38% dintre participanții la studiu cred că regionalizarea va determina o creștere a calității serviciilor publice, același procent consideră că serviciile publice vor rămâne la același nivel de calitate ca până acum, iar 16%, un procent considerabil, consideră că nivelul calității serviciilor publice se va înrăutăți în urma regionalizării
– 33% dintre respondenți consideră că drumul parcurs de cetățean pentru rezolvarea unei probleme în urma regionalizării se va îmbunătăți, respectiv se va înrăutăți.
– regionalizarea aduce cu sine speranța că, la nivelul comunităților, se va îmbunătăți cooperarea cu alte comunități din țară și din Uniunea Europeană – 46%. Această opinie se manifestă mai intens în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârste peste 50 de ani și al persoanelor cu un grad mai ridicat de educație.Reorganizarea sarcinilor administrative– posibilitatea ca unele dintre responsabilitățile Guvernului să fie delegate la nivelul regiunilor este foarte bine văzută de către români, 78% dintre aceștia manifestându-și acordul în acest sens
– politica externă este singurul segment care nu are o majoritate de opinii în ceea ce privește delegarea ei la nivelul regiunilor (37%)
– alte responsabilități, însă, sunt acceptate de majoritatea populației ca trebuind să revină în sarcina regiunilor (colectarea taxelor – 75%, ordinea publică – 81%, protecția mediului – 86%, agricultura și dezvoltarea rurală – 87%)
– Guvernul de la București ar trebui să primească, în opinia a 46% dintre români, o pondere de maximum 10% din taxele și impozitele colectate. În ceea ce privește ponderea minimă din taxe și impozite care ar trebui să rămână la nivel local, 20% dintre români consideră că aceasta ar trebui să fie între 50-70%, iar 33% sunt de părere că acest prag minim ar trebui să fie situat peste 70%.Identitatea regională– majoritatea persoanelor care ar participat la studiu – 58% – consideră că cel mai important este să fie români
– pe locul doi în preferințele respondenților se află identitatea de cetățean european – 21% -, iar pe locul trei se poziționează identitatea de locuitor al unui oraș sau a unei comune – 17%. Doar 3% dintre participanții la studiu sunt de părere că cel mai important aspect în ceea ce privește identitatea este să fie ardelean, oltean, moldovean etc.Responsabilitatea regionalizării– procente aproape egale din populație consideră că actuala clasă politică poate, respectiv nu poate gestiona cu succes procesul de regionalizare a României
– majoritatea românilor, 60%, consideră că partidul pe care l-au votat la alegerile parlamentare ar susține procesul de regionalizare
– 56% dintre participanții la studiu consideră că cetățenii țării ar trebui să ia decizia privind forma de regionalizare cea mai bună
– o proporție foarte mare dintre respondenți – 89% – este de părere că prin alegeri ar trebui să fie ales conducătorul regiunii
– majoritatea subiecților – 83% – declară că pentru ei este important sau chiar foarte important cine anume va conduce regiunea
– percepția populației asupra desființării județelor nu este foarte bine conturată, respectiv procente egale – 48% – au o părere bună, respectiv proastă despre acest aspect
– 72% au o părere bună despre diminuarea atribuțiilor instituției prefectuluiCaracteristicile cercetăriiVolumul eșantionului: 1.221 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%
Perioada anchetei: 23-25 ianuarie 2013