Aproape 100.000 de oameni se îmbolnăvesc anual de cancer, iar 50.000 dintre cei diagnosticați mor, însă odată ce va fi implementat, Planul Național pentru Combaterea Cancerului ar putea reduce numărul deceselor cu 15 procente. Planul coordonat de deputat prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu se bucură de o largă susținere în rândul partidelor parlamentare și va deveni lege.
Un proiect de act normativ menit să transpună acest plan în legislația românească a fost deja inițiat de deputații prof univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu și dr. Nelu Tătaru precum și de senatorii Nicoleta Pauliuc (supraviețuitoare a unui diagnostic de cancer pancreatic), prof. univ. dr. Adrian Streinu–Cercel, dr. Attila László, Laura-Iuliana Scântei.
Chirurgul clujean de la Institutul Oncologic din Cluj, Patriciu Achimaș-Cadariu a spus că planul se axează pe cinci localizări ale tumorilor solide: cancerul colorectal, mamar, de col uterin, bronho pulmonar și de prostată.
Planul național de prevenire și combatere a cancerului a fost elaborat sub auspiciile administraţiei Prezidenţiale, de medici renumiţi, experţi în politici publice și cu implicarea societății civile şi a asociațiilor reprezentative de bolnavi oncologici.
Există, potrivit Senatului, trei tipuri majore de obiective sectoriale pe care Strategia anti-cancer trebuie să le îndeplinească.
1) Prevenirea cancerului prin: realizarea Strategiei naționale de promovare a conceptelor de prevenție a bolilor cronice netransmibile (NCDs); realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale Uniunii Europene; măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului; medicina personalizată.
2) Diagnosticarea timpurie și eficientă a cancerului prin: realizarea unui traseu standardizat pentru pacientul oncologic; utilizarea medicinii personalitzate pentru prevenirea, screening-ul, diagnosticarea și tratamentul cancerului; introducerea testării imunohistochimice și genetice; realizarea unui registru national de cancer functional, cu subregistre pentru toate localizările precum și implementarea dosarului electronic al pacientului, în acord cu spațiul european de date medicale.
3) Îmbunătățirea tratamentului prin: introducerea terapiilor inovative; actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice; tumor board; medicina personalizată.
Potrivit propunerii legislative, Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea cancerului. Totodată, îndeplinirea tuturor obiectivelor și a măsurilor cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
Potrivit Senatului, Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se va finanța în principal de către Ministerul Sănătății de la bugetul de stat, cu un buget anual minim stabilit prin lege începând cu anul 2023.