În timp ce “mahalaua violentă și ineptă” (caracterizată astfel de Teodor Baconschi) își urlă din toți rărunchii sloganele pe sub balcoanele puterii, primarul interimar Radu Moisin, rămas singur acasă, a intrat în camera interzisă, unde a descoperit fonoteca electorală a partidului.De acolo a scos o placă de povești în care a crezut și el și în care am crezut și noi odinioară. Ne vom plimba cu bărcuţa pe valurile albastre ale râului Someș, vom respira aerul pur al parcurilor din codrii seculari, iar mai apoi ne vom lăsa cuprinși de reverie privind Clujul de pe Dealul Cetățuia rectitorit de heruvimi.Ca prin minune, o fi crezând domnul Moisin, coşmarul corupţiei şi indolenţei vor dispărea atunci între coperţile dosarului Apostu, iar puritanismul va încolţi din nou pe terenul mâlos al politicii locale.Ce m-a surprins, Radu Moisin cere un cec în alb clujenilor în numele aleșilor locali. Promite transparență, scoate de la naftalină vise, iar partea noastră din contract ar fi să uităm întâmplările recente care ne-au oripilat. Domnul Moisin pare convins de faptul că protestarii ieşiţi în stradă la Cluj n-au ce să reproşeze primăriei, ca şi cum municipalitatea ar fi imaculată, roz bombon, și că între două huiduieli vor zâmbi fericiți la gândul că la vară se vor plimba cu barcuțele pe Someș.Poate Radu Moisin este bine intenționat. Cred, totuși, că înţelege un lucru: uriașul scandal de corupție care a izbuncit la Cluj a aruncat anatema şi asupra altora dintre cei ce guvernează comunitatea locală. În loc de povești cu bărcuțe, ar fi pertinentă o interogație referitoare la complicitățile transpartinice din rândul clasei politice locale.Dosarul Apostu nu este pur și simplu dosarul unui focșănean care a nimerit printre puritanii de la Cluj, ci oglinda unei administrații din care fac parte și alții, uniţi nu de ideologii, ci de interese personale. Or, chiar dacă Radu Moisin nu are ce să-și reproșeze, a începe în acest context dezbateri despre bărcuțe și părculețe pare ușor disonant…Poate clujenii așteapă un moment al sincerității. Un gest de penitență al tuturor reprezentanților partidelor politice, în locul unor dezbateri de campanie electorală despre Someșul navigabil, Parcul Făget și modernizarea Dealului Cetățuia. Poate chiar aşteaptă scuze din partea celor care aprobă în consiliul local proiecte precum cel privind înfiinţarea unui crematoriu în Mănăştur. Poate așteaptă un dialog real.Spunându-ne povestioara cu Someşul şi Cetăţuia, Radu Moisin ne priveşte în ochi ca un prunc care se fâstăceşte pe scenă, la serbare. Să aplaudăm? În stradă, mulţimea strigă “Vrem primar la primărie, nu primar la puşcărie”. Acul zgârie placa cu poveşti. S-a făcut târziu.
Poveşti
ULTIMELE ȘTIRI