Premiul Nobel pentru literatură a mers, în premieră, către un muzician: Bob Dylan.
În vârstă de 75 de ani, Dylan “a creat noi mijloace poetice în tradiția muzicală americană”, potrivit juriului care i-a acordat premiul Nobel.
Scriitorul Mircea Cărtărescu spune pe Facebook că probabil Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Premiu Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că Nobel-ul ar fi trebuit să fie acordat unui „scriitor adevărat”:
„Mi-am şters prima postare, făcută la mare surpriză. Poate-o s-o şterg şi pe-asta, că nu mi-am revenit din şoc şi încă vorbesc aiurea… Nu cred că Dylan avea nevoie de premiul ăsta; până la urmă, totuşi, de ce nu? Nimeni nu contestă că e un mare poet şi un geniu muzical (eu l-am şi tradus, uite coperta!) Dar mi-e atât de milă de scriitorii adevăraţi, Adonis, Ngugi, DeLillo şi alţi 2-3 care aproape că aveau premiul în buzunar! Cum naiba s-or simţi acum? Şi-mi pare atât de rău pentru marii scriitori care îmbătrânesc la coadă, maeştrii şi favoriţii mei: Pynchon, Lobo Antunes, Amos Oz, John Ashberry, Vila-Matas… Ne-a făcut-o comitetul Nobel de data asta!„, scrie Mircea Cărtărescu pe pagina sa de Facebook.
După care a revenit:
”Iată poziția mea definitivă, după ce peste noapte (un sfetnic bun) am cântărit toate argumentele pro și contra: este minunat că Bob Dylan a primit premiul Nobel pentru literatură! Literatura nu este o cetate cu ziduri rigide, ci un loc deschis, supus tuturor influențelor și schimbărilor, o oglindă a lumii așa cum e ea în fiecare moment. Deschiderea literaturii spre zonele marginale, spre cultura pop, spre stradă, spre altceva și altfel nu poate fi decât fericită. În personalitatea lui Bob Dylan avem, iconic, acest melanj de tradiție populară și tradiție a modernității poetice, îmbinare de Woody Guthrie și Dylan Thomas, posibilă numai prin mijlocirea unui uriaș talent.”, a conchis Mircea Cărtărescu, propus și în acest an pe lista scriitorilor pentru Nobel.