Departamentul juridic al Primăriei municipiului Cluj-Napoca se laudă cu un mare „succes” reputat împotriva romilor pe care i-a evacuat înainte de Crăciun de pe strada Coastei din oraș în zona Pata Rât, acolo unde se aruncă gunoialele orașului. Romii nu vor mai fi despăgubiți cu 2.000 de lei așa cum a stabilit inițial Tribunalul Cluj.
Departamentul juridic al Primăriei mai arată că „aceste rezultate vin în urma eforturilor departamentului juridic de a reprezenta interesul public până în ultimele forme de atac şi a pregătirii apărării pentru fiecare dintre acestea, în ciuda numărului mare al cauzelor în care autoritatea publică locală este implicată”.
Cazul Pata Rât, rușinea Clujului
Andrea Huber, directorul adjunct al Amnesty International pentru Europa si Asia Centrala, a declaat atunci că măsura perpetuează segregarea si incalcă obligatiile internationale pe care si le-a asumat România.
Amnesty International mai noteaza ca in 15 decembrie, aproximativ 56 de familii au primit preaviz cu doua zile inainte ca toate baracile improvizate vor fi demolate.
Potrivit organizatiei, „nu a fost nici o consultare cu comunitatea afectata si nu au fost identificate alternative fezabile pentru aceasta”.
La 17 decembrie, în jurul orei 6 dimineata, politia a sosit si a spus comunitatii sa isi mute lucrurile pana la finalul zilei. Ulterior, 40 de familii au primit adapost in locuinte noi, aflate la periferia orasului, aproape de o groapa de gunoi. Mai multe familii nu au primit camere in noua unitatea de cazare sau alte alternative de cazare, precizeaza Amnesty International.
Amnesty International a notat atunci că pentru romii mutati la Pata Rat accesul la locul de munca este dificil pentru ca cel mai apropiat autobuz este la aproximativ 4 kilometri. Din acest motiv copiilor le va fi greu sa mearga la scoala.
Cum se trăiește la Pata Rât
La Pata Rât, primaria a construit 10 case sociale pentru fostii sai chiriasi – 18 familii care locuiau pe Coastei in cele patru immobile ale municipalitatii – si pentru o parte dintre romii cu buletin de Cluj evacuati. Municipalitatea a promis ca un microbuz va circula zilnic pe ruta Cluj-Pata Rat pentru a-i transporta pe romi la munca si pe copii acestora la scoala.
In cele 10 case ale primariei incap in total abia 40 din cele 56 de familii. Fiecare casa are 4 incaperi de 16 metri patrati iar baia, de aproximativ 12 metri patrati, este comuna. Romii se plang ca unei familii formata si din 5-6 membri ii este imposibil sa traiasca in 16 metri patrati.
Imobilele sunt racordate la apa, canalizare si reteaua de energie electrica. Nu au, insa, bucatarie.
Pe strada Coastei au locuit trei categiorii de romi. In primul rand, 18 familii care au avut contract de inchiriere cu primaria pentru cele 4 case ale municipalitatii pana in anul 2009. In cazul acestora, contractele nu au fost prelungite, insa romii au putut locui in continuare acolo in baza principiului de relocatiune tacita din Codul Civil, potrivit explicatiilor primariei.
In a doua categorie intra familiile care au construit case si baraci fara autorizatie pe domeniul public. O parte dintre acestia au buletin de Cluj. Restul, din a treia categorie, sunt nomazi.
In privinta repartizarii caselor sociale din zona Pata Rat, primaria a considerat ca are obligatii pentru cele 18 familii care locuiau cu chirie, insa a aratat ca ii sprijina si pe cei cu buletin de Cluj, cu prioritate familiile cu copii, persoane blonave si copii.
Presa internațională, oripilată
Numeroase publicații străine și-au trimis corespondenții la Pata Rât pentru a spune povestea oamenilor care trăiesc la groapa de gunoi. Jurnaliștii de la „The Telegraph” au filmat de la înălțime, cu o dronă, casele romilor care trăiesc din materiale reciclabile la Pata Rât. Ei i-au transmis lui Emil Boc că Arhiepiscopul de Wales, Episcopul de Manchester și Salisbury și Rabinul din Westminster îi cer să îi reintegreze pe romi în oraș.
Jurnaliștii englezi mai observă că locul e izolat, cu drumuri neasfaltate, pline de noroi. Din acest motiv, copiii murdari la școală, nefiind lăsați în sala de clasă până nu își curăță noroiul. Ei sunt batjocoriți de colegi.
Și Publicația The Sun a scris recent despre groapa de gunoi: ”Pata Rât este practic iadul pe Pământ. Primul lucru pe care îl observi când ajungi – în afară de mirosul greu de suportat, de mormanele de gunoi, de bărbaţii, femeile şi copiii încovoiaţi de muncă şi de frig – sunt ciorile.
Mii de ciori trec pe deasupra – grase şi lacome ca vulturii – căutând o nouă sursă de hrană. Sunetele pe care le scot sunt înfiorătoare, la fel ca şi urletele câinilor maidanezi care umblă în haite periculoase în groapa de gunoi. În Pata Rât, totul se învârte în jurul gunoiului. Oamenii îşi construiesc case din deşeuri, copiii se joacă în gunoi, iar adulţii caută mâncare şi obiecte în mormane”, explică The Sun.
”Ţiganii sunt supuşi în mod constant rasismului şi violenţelor în România”, comentează The Sun, subliniind că, aici, poţi avea acces la indemnizaţii sociale doar dacă ai acte de identitate, iar romii nu au pentru că nu au o adresă permanentă.