Primul Muzeu al Bivolului din România a fost deschis în anul 2009 în satul Mera, comuna Baciu, la numai câţiva kilometri de Cluj. Dacă în urmă cu zeci de ani bivolii erau animale foarte răspândite în satele din Transilvania, Mera fiind chiar centrul creşterii bivolului din judeţ, acum în multe gospodării nu au mai rămas decât juguri, talăngi şi care vechi, toate piese de muzeu.Gheorghe Varga, în vârstă de 67 de ani, este profesor de biologie şi localnic în satului Mera încă de la naştere, s-a hotărât să adune toate aceste obiecte legate de creşterea bivolului şi să înfiinţeze primul muzeu din România, poate chiar din Europa, dedicat acestui animal.”Prima dată ne-a venit ideea atunci când am preluat această clădire. Era în paragină, aparţinea Consiliului Local Baciu. Nu era folosită şi atunci ne-a venit ideea, membrilor Asociaţiei Primula, ca să o folosim cu un scop mult mai plăcut pentru locuitorii satului. Pe parcurs ne-a venit ideea că ar fi bine să înfiinţăm un muzeu al bivolului. Creşterea bivolului are o tradiţie de 120 în Mera. Aici a fost şi centrul creşterii bivolului pe Valea Nadăşului. Părinţii mei s-au ocupat de creşterea lor, iar eu, fiind copil, am crescut în apropierea bivolului şi probabil de aici se trage afecţiunea mea pentur bivoliţe”, povesteşte profesorul Varga.Muzeul Bivolului din Mera a fost deschis inaugurat în 2009, cu ocazia Zilelor satului Mera, dar expoziţia cu multe din aceste obiecte a fost strânsă în 2008. Muzeul conţine în jur de 200 de piese, dintre care aproximativ 100 de talăngi, majoritatea pieselor fiind donate de localnicii din Mera, care s-au ocupat de creşterea bivolului de-a lungul anilor.”Păstrăm aceste obiecte ca şi un semn de omagiu faţă de strămoşii noştrii, care s-au ocupat de creşterea bivolului, care a fost o îndeletnicire destul de pretenţioasă. În acelaşi timp, aceste obiecte sunt păstrate aici pentru că nu se mai folosesc în practica zilnică a ţăranului din Mera”, a completat Gheorghe Varga.
Talangi
La muzeu pot fi văzute principalele obiecte cu care a lucrat ţăranul din Mera, utilaje precum este carul de bivol, cu care s-a lucrat, sania, folosită pe timp de iarnă, sau diferite pluguri cu care a fost arat terenul. „Avem un plug de lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea, avem un plug de fier, o colecţie de juguri de diferite vârste, şi colecţia de talăngi, cu 100 de bucăţi. Jumătate dintre talăngi au fost cumpărate de Asociţia Primula de la un fost cioban, iar celelalte au fost donate de localnicii din Mera alături de alte obiecte pentru muzeu. Cel puţin 50 de familii au donat obiecte pentru muzeu”, a mai explicat profesorul.Printre obiectele expuse se mai numără şi colecţia de vase cu care a fost transportat laptele de la păşune la lăptăria din sat, felinare, utilizate înainte de 1951, vase mai mari, care au servit la transportul laptelui în Cluj. Mai există şi câteva separatoare de lapte, folosite pentru separarea smântânii de lapte: din smântână se obţinea untul, iar din lapte brânza. „Mai avem şi şei de măgar. Măgarul a fost folosit pentru a merge la muls la păşune, pentru că ciurda nu venea acasa în fiecare zi. Ieşeau cu ciurda la începutul lunii mai şi stăteau până la sfârşitul lunii septembrie, de aceea fiecare crescător de animale mergea la păşune şi îşi mulgea animalele”, îşi aminteşte Gheorghe Varga.Portrivit profesorului, primele bivoliţe au fost aduse la Mera în 1890 din ţara Făgăraşului. Au fost aduse opt animale cu trenul, iar pe parcursul anilor numărul lor a crescut, în 1922 ajungânde-se 500 de animale în Mera. „Din anul acela Mera a devenit centrul creşterii bivolului pe valea Nadăşului. Numărul cel mai mare s-a înregistrat în 1950, când erau 1.500 de animale. Se pare că numărul animalelor era mult mai mare ca numărul locuitorilor din sat. În 1953 scade brusc numărul lor, din cauza politicii discriminatorii de atunci: cei care aveau şase bivoliţe erau trecuţi pe liste de chiaburi şi obligaţi să predea cote. În ’55 se înregistrează o creştere masivă, datorită unor contracte de vânzare-cumpărare, iar producătorii din Mera se angajau să livreze la lăptărie o anumită cantitate de lapte. Pentru acest lucru el primea un avans, 50% din valoare totală, şi cu banii aceia au cumpărat bivoliţe. Într-o săptămână au cumpărat 360 de bivoliţe, din târgurile din împrejurimi”, povesteşte săteanul.În satul Mera tradiţia creşterii bivolului încă se mai păstrează. În primăvară erau 120 de bivoliţe aici. Laptele este valorificat ca şi acum 100 de ani, se folosesc aceleaşi separatoare, iar laptele integral, smântână şi la comandă untul, sunt extrem de apreciate şi căutate de clujeni.Muzeul Bivolului este deschis oricui doreşte să îl viziteze, la cerere, iar profesorul Varga le va povesti tuturor celor care îi treg pragul istoria creşterii bivoliţelor la Mera. Muzeul a fost amenajat cu ajutorul organizaţiei World Vision, in cadrul unui amplu program de susţinere a comunităţilor tradiţionale, care a contribuit atât material cât şi cu sfaturi către localnicii din Mera cu privire la modul în care trebuie acesta amenajat. FOTO: Laura Mureşan[slideshow]
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
