Principalele aeroporturi din România derulează proiecte majore de investiţii, în valoare de peste 530 de milioane de euro, iar în infrastructura aeriană critică vor fi realizate curând investiţii majore de peste 400 de milioane de euro, arată datele publice analizate de casa de avocatură ONV LAW, potrivit News.ro.
”Principalele aeroporturi din România derulează proiecte majore de investiţii, în valoare de peste 530 de milioane euro, iar în infrastructura aeriană critică vor fi realizate curând investiţii majore de peste 400 milioane euro. Doar în 2022, ONV LAW a asistat astfel de proiecte majore de infrastructură, cu un volum de investiţii care însumează peste 50 de milioane euro. Sursa blocajelor vine în general din faptul că documentaţiile de licitaţie sunt lansate târziu şi astfel prevăd termene de execuţie extrem de scurte, care nu mai sunt în acord cu cele din studiile de fezabilitate, din cauza constrângerilor din contractele de finanţare, apreciază specialiştii casei de avocatură”, arată casa de avocatură.
Fluxul de pasageri pe aeroporturile din ţară a revenit aproape de valorile de dinainte de pandemie. În 2022, peste 21 de milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile locale, înregistrând astfel o creştere de 87% a volumului de pasageri faţă de anul precedent.
Astfel, principalele aeroporturi din România, precum şi infrastructura critică aeriană beneficiază de investiţii importante, în valoare de aproape 1 miliard de euro, pe fondul creşterii fluxului de pasageri care tranzitează România pe rutele aeriene, dar şi ca urmare a deciziilor strategice de întărire a bazelor NATO din România, pe fondul evoluţiilor geo-politice recente, arată analiza.
Unele dintre proiecte sunt în curs de derulare încă din 2022, majoritatea investiţiilor urmând a fi absorbite până în 2024.
Finanţările provin din fonduri locale sau de la bugetul de stat, dar şi fondurile europene accesate de autorităţi au o pondere semnificativă în dezvoltarea insfrastructurii aeriene locale. Unele proiecte de modernizare au fost începute anul trecut, iar altele vor fi demarate în 2023.
Astfel, printre cei mai mari beneficiari ai investiţiilor anunţate pentru aeroporturile din România se numără Aeroportul Internaţional Henri Coandă, Aeroportul Braşov, aeroporturile din Craiova, Iaşi, Cluj-Napoca sau Constanţa. Potrivit datelor analizate de ONV LAW, topul investiţiilor este dominat de aeroportul Henri Coandă, care beneficiază de o investiţie de 163 de milioane de euro. Cele mai mari 8 investiţii:
1. Aeroportul Internaţional Henri Coandă, 163 milioane de euro pentru modernizarea căilor de rulare şi extinderea platformei de parcare a aeronavelor; lucrările au demarat în etape, în 2022, iar termenul de finalizare este de 2 ani;
2. Aeroportul Internaţional Braşov, 130 milioane de euro; acesta va deveni operaţional din 15 iunie 2023;
3. Aeroportul Internaţional Craiova, 100 milioane de euro pentru construirea unui nou terminal; termenul de finalizare a lucrărilor este finalul anului 2024;
4. Aeroportul Internaţional Iaşi, 61 milioane de euro pentru extinderea terminalelor existente; termenul estimat de finalizare a lucrărilor este finalul anului 2023;
5. Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea, 27 milioane euro pentru modernizarea şi extinderea terminalului de pasageri şi modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare şi a căii de rulare Alfa (construite în 1973);
6. Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” Cluj-Napoca, 46 milioane de euro pentru extinderea terminalului plecări; termen de execuţie a lucrărilor: 11 luni;
7. Aeroportul Internaţional “Mihail Kogalniceanu” Constanţa, 37 milioane de euro; investiţii într-un nou terminal, turn de control, parcare; proiectul este în curs de licitaţie, iar termenul de execuţie a lucrărilor este de 7 luni;
8. Aeroportul Internaţioal Timişoara Traian Vuia SA,17 milioane euro investiţii pentru un nou terminal plecări curse externe; termen de proiectare şi execuţie: 20 de luni.
Şi în infrastructura aeriană critică vor fi realizate curând investiţii majore de peste 400 milioane euro, în bazele NATO de la Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu, având în vedere cele mai recente evoluţii geo-politice.
Doar în 2022, casa de avocatura ONV LAW a asistat astfel de proiecte majore de infrastructură, cu un volum de investiţii care însumează peste 50 de milioane euro. Principalele provocări ale proiectelor de acest tip constau în termenele de execuţie mai scurte decât cele recomandate în studiile de fezabilitate din cauza lansării licitaţiilor cu întârziere, potrivit specialiştilor ONV LAW. Contractele de finanţare au termene precise (cele care sunt încheiate pe POIM au termen: decembrie 2023), iar autorităţile contractante prevăd în documentaţii ca termenul de execuţie să se finalizeze până la sfârşitul lui decembrie 2023 pentru a nu ieşi din prevederile finanţatorului. Aceste situaţii fac dificilă decizia operatorilor economici de a participa la licitaţie din cauza termenelor de execuţie impuse, care sunt prea scurte pentru astfel de lucrări de anvergură.
“România este un hub important atât pentru călătoriile de business, dar şi pentru turismul medical şi chiar cel general, sezonier. În contextul regional recent şi al deciziilor strategice geo – politice, ne aşteptăm la un volum din ce în ce mai ridicat de investiţii în infrastructura aeriană critică”, declară Alina Bilan, partener ONV LAW şi specialist în achiziţii publice.
Fluxul de pasageri pe aeroporturile din ţară a revenit aproape de valorile înregistrate înainte de pandemie. Dacă în 2019 numărul pasagerilor depăşea 23 de milioane, în 2020 fluxul anual a fost de doar puţin peste 7 milioane, cu o uşoară creştere înregistrată în 2021 (11 milioane). În 2022, s-a înregistrat o creştere de 87% faţă de anul precedent, cu un volum de peste 21 de milioane de călători pe aeroporturile din România. Pentru 2023, estimările arată că anul acesta se va înregistra un număr record de pasageri, de 24 de milioane. Până în 2040, numărul pasagerilor care vor alege transportul pe calea aeriană ar putea atinge pragul de 50 de milioane de călători.
Fondată în anul 2000, aceasta acordă consultanţă juridică clienţilor privaţi şi instituţionali în domenii precum achiziţii publice şi concesiuni, market entry, dreptul aviaţiei şi infrastructură aeroportuară, dreptul societar, dreptul muncii, dreptul concurenţei, dreptul mediului, precum şi dreptul digital.