Profesorul Achimaș, părintele Planului Național de Combatere a Cancerului: „Vom avea din ce în ce mai multe cancere de tratat”

19 ianuarie, 2022 05:31

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat și preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului constituit la nivelul Parlamentului României, va prezenta miercuri la Palatul Cotroceni din București, în prezența președintelui Klaus Iohannis, și a ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, Planul Național de Combatere a Cancerului. Profesorul Achimaș ne-a acordat un interviu în care explică cum va schimba acest plan modul în care este gestionată poate cea mai importantă problemă de sănătate publică din România.  

Raul Chiș: Bună ziua! Stăm de vorbă cu profesorul universitar doctor Patriciu Achimaș-Cadariu, secretarul Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților și inițiatorul Planul Național Comprehensiv de Control al Cancerului în mandatul de ministru al Sănătății din 2016. Bună ziua, domnule profesor.

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Bună ziua, vă mulțumesc pentru invitație.

Vrem să prelungim supraviețuirea și să evităm îmbolnăvirile

Raul Chiș: Dacă ați vorbi foarte succint despre obiectivele acestui Plan Național Comprehensiv de Control al Cancerului ce ne-ați putea spune?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Obiectivele sunt descrise foarte bine în titlu: controlul bolii, combaterea bolii canceroase. Este o problemă de sănătate publică, o problemă cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult și trebuie să avem un plan, un plan foarte clar prin care să prelungim supraviețuirea pacienților deja bolnavi și să facem tot ce e posibil pentru a evita îmbolnăvirile în populație.

Raul Chiș: La capitolul prevenție ce trebuie schimbat?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Ce să schimbăm atâta vreme cât nu avem?  Trebuie să pornim pe seama proiectelor pilot care deja funcționează în zona cancerului de col uterin, a cancerului mamar, a cancerului de colon, localizări care au în mod clasic screening, să vedem ce putem să facem în grupurile de risc, la cancerul pulmonar de pildă, sunt elemente care țin de profilaxia primară – vaccinare la cancerul de col uterin, pentru că suntem la 5 la sută față de un target de 90 la sută în Uniunea Europeană, să vedem ce putem să schimbăm în profilaxia secundară, adică în screening.

Prea mult timp pierdut de la suspiciune la diagnostic și tratament

Raul Chiș: În esență problema e că pacientul nu ajunge destul de repede la spital în stadiile incipiente. Cum se poate schimba asta concret?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Așa este, traseul pacientului a fost o problemă sesizată rapid și mă bucur că am avut aici sprijinul asociațiilor de pacienți, sprijinul industriei farma, au fost studii făcute independent de fiecare grup și concluzia a fost aceeași: Este o prelungire inadmisibilă de la momentul suspiciunii unei probleme până la a avea un diagnostic și până la începe tratamentul. Planul de cancer își propune să standardizeze aceste probleme, sigur, în raport cu posibilitățile de diagnostic și tratament din țara noastră dar să le aducem într-un interval de timp care să nu afecteze în mod direct evoluția bolii și implicit prognosticul pacienților.

Raul Chiș: Cum mai exact se face asta?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt în primul rând măsuri prin care să articulăm elementele, inelele, dacă vreți, actorii care participă în acest lanț de diagnostic și tratament. Dacă medicul de familie, care e o piesă esențială în îngrijirea pacienților, nu va putea face planificări foarte clare și trimiteri către eșaloanele care se ocupă de partea de diagnostic, dacă nu o să avem diagnosticul într-un timp util și din nou prin medicul de familie o cale deschisă către o clinică care să facă tratament de bună calitate, atunci sigur că nu o să putem obține rezultate. Deci aceasta este este idealul către care tindem prin planul de cancer.

Nu există un parchet integrat pentru screening

Raul Chiș: Pragmatic vorbind, și medicii de familie vor lucruri foarte concrete. Există și nevoie de resurse financiare pentru a atribui medicilor sarcini suplimentare. Cum se rezolvă lucrurile acestea, adică se schimbă cu ceva contractul lor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Fără doar și poate că acest lucru se face prin conlucrarea dintre Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări și medicii de familie. Medicii de familie au o problemă în acest moment pentru că nu există un parchet integrat, de pildă, pentru screening, asta numai în partea de profilaxie. Dincolo, a crea un circuit fluent este important, sigur resursele financiare trebuie să urmeze aceste lucruri. S-ar putea să existe deja și să nu urmeze de fapt pacientul, să nu fie folosite în mod eficient, dar evident că finanțarea europeană este unul dintre motivele care ne-au făcut să ne străduim să finalizăm cât de repede acest plan. Este un interval de timp în care Comisia Europeană vrea să finanțeze un plan european de cancer și să sprijine toate țările din comunitate.

Raul Chiș: Deci va exista un plan de screening și medicii de familie vor fi plătiți suplimentar dacă vor chema pacienții și o să-i îndrume?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Aici ne gândim la un pachet care să includă toate aceste componente și evident că medicii de familie vor trebui retribuiți corespunzător. Dar trebuie să le ușurăm și munca fiindcă dacă nu o să le reducem birocrația nu o să facem altceva decât să-i încărcăm în plus și timpul este unul limitat, până la urmă.

Crește speranța de viață

Raul Chiș: Ce legătură este între planul național de cancer și noul parteneriat de medicină personalizată?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Medicina personalizată este unul dintre obiectivele noului plan de cancer. Este o schimbare totală de paradigmă. Ca profesionist pot să vă spun că e fantastic să trăiești în astfel de timpuri. Ca pacient beneficiezi de de tot ce înseamnă ultimii zeci de ani de cercetare. Înseamnă că boala va fi tratată raportat la esența ei biologică și în condițiile astea evident că eficiența terapiilor crește, implicit și supraviețuirea.

Această migrare către medicina personalizată se întâmplă de decenii, s-a întâmplat în America, în Europa de Vest.

Este important să ținem pasul, în primul rând pentru pacienții noștri. Sigur, implică o schimbare de paradigmă, alt tip de evaluare tumorală sau noi tipuri de analize în zona de biologie moleculară, dar înseamnă și tratamente noi care există deja pe piață și pe care le putem face mult mai eficiente și prin prisma supraviețuirii dar și prin prisma costurilor.

Raul Chiș: Cu alte cuvinte, acest tratament poate fi individualizat, este diferit de la pacient la pacient?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Da, chiar mai mult decât atât, între individualizat și personalizat există o diferență. Individualizat se raportează la pacient în sine, cu problemele, cu comorbiditățile pe care le are, cu problemele de sănătate. Personalizat înseamnă că evaluăm tumora și vedem în ce măsură mutațiile care stau în spatele ei au pe piață un tratament care să acționeze targetat, țintit pe acele mutații, deci să fie o dovadă moleculară a faptului că terapiile sunt eficiente.

Raul Chiș: Aș vrea să vă întreb în ultimii 10-15 ani cât de mult s-a prelungit speranța de viață, având în vedere aceste noi molecule, aceste noi tratamente de care spuneți?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: În unele localizări, impresionant de mult.

Raul Chiș: Puteți să ne dați exemple?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Primul exemplu ar fi al cancerului de sân, unde, sigur, coroborând și stadii incipiente obținute prin screening și aici mă refer la țările din Vest, America, țările din vestul Europei care au făcut pași importanți în acest sens, au dus supraviețuirea la 5 ani la aproape 90 la sută la cancerul de sân. Sigur, sunt și localizări care au dat înapoi. Aici o discuție este cancerul de col uterin, o mare problemă de sănătate publică în țara noastră. Există un vaccin și poate că momentul este potrivit pentru a ridica această problemă. Există un vaccin care duce la eradicarea bolii în două țări foarte mari ale lumii, Australia și Canada, unde este utilizat de zeci de ani. Deci există soluții pentru fiecare problemă în parte, totul este să le identificăm și să le aplicăm, cum spuneați, individualizat, pe fiecare localizare neoplazică.

În acest moment, cancerul nu poate fi eradicat

Raul Chiș: Speranța de viață este prelungită. Prevenția poate funcționa cu vaccin în cazul cancerului de col uterin și există tot felul de studii care sunt foarte încurajatoare care spun că cancerul să fie eradicat până la urmă. Credeți în acestă formă de optimism?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Nu, cred că aici este o greșeală de exprimare. Cancerul nu poate fi eradicat în cursul vieții noastre decât dacă se va identifica o altă modalitate de intervenție, un alt tip de tratament. Deci cu ceea ce cunoaștem acum, și ținând cont și de oncologia comparată, știm sigur că acest lucru nu se va putea și o să vă explic și de ce.

Dacă urmărim o istorie naturală fără tratament vedem că sunt specii de animale la care cancerul aproape a dispărut sau este foarte, foarte rar. Ce se întâmplă la acele specii? Fie au câteva sute de milioane de ani în plus de evoluție față de specia umană, adică în timp s-au eliminat acești acești indivizi care făceau cancer prin selecție naturală, aici mă refer la rechini, de pildă, sau alte specii, cum sunt elefanții, au mecanisme de protecție împotriva cancerelor mult mai exprimate decât specia noastră. Deci, din punct de vedere evoluționist, acest lucru se petrece în sute de milioane de ani de adaptare. Acum, în raport cu ce știm până în acest moment, cel mai bun lucru pe care îl avem, dincolo de chirurgie, radioterapie pentru control local, sunt tratamentele sistemice și medicina personalizată.

Ei bine, chiar și așa, de eradicat nu o să îl putem eradica, dar, cu siguranță, putem să prelungim mult supraviețuirea. Pe de altă parte, gândindu-ne că principalul factor de risc în apariția cancerelor este vârsta și uitându-ne că speranța de viață crește semnificativ chiar și în România (de la Revoluție încoace speranța de viață a crescut cu 8-10 ani, ceea ce nu este puțin), ajungem la concluzia că vom avea din ce în ce mai multe cancere de tratat.

Deci, eradicarea nu este un termen pe care să îl putem folosi. L-am auzit folosit foarte entuziast de către oameni care să spunem că sunt obișnuiți să promită foarte mult și să se documenteze mai puțin.

Lansare la Palatul Cotroceni

Raul Chiș: Planul acesta de combatere a cancerului, spuneți-mi vă rog ce traseu va avea, pentru că înțeleg că este aproape finalizat și spuneți-ne vă rugăm cum va fi pus în aplicare.

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Va fi o prezentare la Președinția României. Domnul președinte este un susținător vechi al acestui demers și, în esență, grupurile parlamentare concură pentru a susține acest acest plan de cancer. Nu există lucruri care să ne pună în contradicție aici. Cu toții avem acest obiectiv, evident că va trece prin Parlament. Părerea mea este că trebuie să existe încă o lege a cancerului și un plan de cancer, un plan de acțiune, dar el trebuie susținut de o lege care să definească foarte bine unele categorii care sunt noi în acest plan, altele, sigur, există în Legea Sănătății sau în alte legi care au apărut ulterior dar ar trebui să le definească și, sigur, să fie inclus ca strategie în strategia de sănătate a României pentru următorii 4-5 ani.

Educație pentru sănătate

Raul Chiș: Nici un plan de cancer nu o să-i convingă pe pacienții români să meargă mai des la medic. Marea majoritate ajung destul de rar și pentru probleme care deja se manifestă. Cum schimbăm această mentalitate?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cred că dacă în urmă cu șase ani proiectul de educație pentru sănătate ar fi intrat în școli – acel proiect l-am finalizat în acel scurt mandat din guvernul tehnocrat (în anul 2016 Patriciu Achimaș a fost ministru al Sănătății în Guvernul Cioloș – n.red.), cred că altfel ar fi arătat astăzi pandemia. Îmi place să cred acest lucru, acel proiect a fost construit cu o participare largă, am avut o susținere importantă de la UNICEF, au fost oameni profesioniști care au lucrat atunci și, din păcate, ni s-a explicat că nu sunt ore suficiente la școală. Astăzi discutăm despre introducerea educației pentru mediu în școală, un lucru foarte foarte serios și important. Cred că ar trebui să revenim să discutăm despre un plan de educație pentru sănătate, cel vechi sau unul evident îmbunătățit. Întotdeauna este loc de mai bine.

Raul Chiș: Ce trebuie să știe copiii încă de pe băncile școlii?

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: În funcție de vârstă, de fiecare clasă pe care o parcurg trebuie să știe diverse lucruri: de la igiena personală, la igiena sexualității, la orice orice tip de intervenție pe care o putem face noi ca indivizi și care să ne țină departe de medic cât se poate, să învățăm când să mergem la medic pentru a face profilaxie, când să ne prezentăm și atunci când ne prezentăm să putem duce un dialog cu medicul fiindcă epoca medicinii centrate pe medic a dispărut demult în țările la care tot facem referință și trebuie să facem și noi această tranziție, dar tranziția asta se face cu educarea pacienților astfel încât ei atunci când ajung și sunt informați de către un medic despre o anumită intervenție să poată lua în mod corect o decizie informată.

Raul Chiș: Deci, să revenim, când corpul nostru ne dă niște semnale că ceva nu funcționează cum trebuie ar fi bine să ne adresăm medicului de familie în primul rând.

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Și medicul de familie, la rândul său, ar trebui să fie proactiv și să ne invite pentru unele consultații profilactice atunci când consideră că am împlinit o vârstă și ne încadrăm într-un anumit grup de risc.

Sigur, e foarte ușor în Norvegia unde este catagrafiată toată populația, inclusiv pentru unele mutații, cum ar fi genele BRCA, și aici ne amintim de Angelina Jolie, să știe că trebuie să urmărească în mod activ unele probleme care pot să apară.

E mai complicat la noi, dar nu imposibil. Și cred că trebuie să pornim de undeva. Educația pentru sănătate va crea generații viitoare care să știe aceste lucruri. Până atunci medicii de familie vor avea mult mai mult de lucru. Asociațiile de pacienți cu care colaborăm și care fac o muncă extraordinară în informare, suplinesc, dacă doriți, partea aceasta pe care ar trebui să o cuprindă școala. Presa, cu care am colaborat iarăși excepțional fiindcă de unul singur nu poți reuși niciodată. Lucrurile astea trebuie puse împreună de către toți cei care pot să facă această schimbare și sunt vectori în acest sens.

O zi specială

Raul Chiș: Există cel puțin o zi va fi care va concentra toate aceste energii. Este vorba de prima zi de duminică din luna iunie care este declarată oficial ca Ziua Națională a supraviețuitorilor de cancer.

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Unii s au plâns că din nou facem festivisme. Lunar probabil sau frecvent avem zile dedicate anumitor tipuri de cancer. Cu cât vom vorbi mai mult despre această boală, care este o problemă reală de sănătate, cu atât lumea va fi mai bine informată și, sigur, ne credem veșnic tineri și nemuritori dar dacă avem grijă să ne prezentăm specific, sigur, pentru anumite probleme la medic, o să putem să avem o viață cât mai bună, ceea ce nu este puțin lucru. Dacă calitatea vieții nu este una corespunzătoare și dacă suferim nu avem o viață frumoasă și toate aceste probleme de sănătate, toate cancerele vin cu o afectare a calității vieții.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
8 noiembrie, 2021
Lupta cu cancerul de sân, o privire în culisele Institutului Oncologic din Cluj – INTERVIU cu profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu
27 septembrie, 2021
Povestea Ie de Maramu
30 octombrie, 2020
Fondatorul companiei UTILBEN, Ruben Marian: De ce trebuie eradicată corupția fără întârziere
4 iunie, 2020
OPORTUNITĂȚI de investiții în pandemie INTERVIU cu Dan Mureșan, vicepreședintele Consiliului Național al IMM-urilor
29 aprilie, 2020
INTERVIU: „Există o linie de cod care salvează locuri de muncă” în lupta cu efectele COVID-19 la Hackathon-ul Challenge Accepted

Muzeul Etnografic al Transilvaniei îi invită pe clujeni la o degustare de vinuri și produse ...

Degustare de vinuri și produse tradiționale italiene, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Motocicliștii nu vor mai fi obligați să dețină extinctor, triunghiuri reflectorizantă, trusă medicală și vestă. ...

Proiect de lege: motocicliștii nu vor mai fi obligați să dețină extinctor, triunghiuri reflectorizante și trusă medicală

Avocatul Radu Mititean a prezentat în emisiunea Pastila Juridică detalii esențiale pentru cei care se ...

Conduci ilegal aceste mopede și trotinete? Ce riști

Institutul Naţional de Statistică anunţă prelungirea perioadei de autorecenzare până pe 27 mai, dată după ...

Autorecenzarea, prelungită până în 27 mai! După această dată, vei fi căutat de un recenzor

Începând cu data de 1 mai 2022 s-au introdus noi reguli cu privire la diurne, ...

Noi reguli cu privire la diurne

Peste 20 de rețete tradiționale, prezentate spre jurizare și degustare de către studenții USAMV Cluj-Napoca. ...

Zeci de rețete tradiționale vor fi prezentate luni spre jurizare și degustare de către studenții USAMV Cluj

Joi, 19 mai 2022, între orele 16.30-18.00, la Casino – Centrul de Cultură urbană, va ...

Premierul Ciucă, invitat joi la un eveniment în Cluj

După două ediții care s-au desfășurat în condiții restrânse dat fiind pandemia, festivalul Zilele Culturale ...

Ce vei putea vedea la Festivalul Zilele Culturale Maghiare
Success message!
Warning message!
Error message!