Programul Teatrului Naţional din Cluj în prima lună din 2012

Noul an va începe în forță la Teatrul Național din Cluj. Cel puțin așa reiese din programul pe luna ianuarie a acestei instituții. marţi, 10 ianuarie, ora 19:00Bolnavul închipuitde Molièredirecţia de scenă : Sanda Manu
decor : T.Th.Ciupe
costume: Adriana Grand
muzica: Dorina Crişan-Rusu
coregrafia : Florin Fieroiu
cu: Anton Tauf, Melania Ursu, Cristina Pardanschi, Cornel Răileanu, Adrian Cucu, Irina Wintze, Ovidiu Crişan, Anca Hanu, Adriana Băilescu, Angelica Nicoară, Emanuel Petran, Dan Chiorean, Dragoş Pop/Ionuţ Caras, Radu LărgeanuIon Vartic scrie despre piesă şi spectacol : « După 330 de ani, ultima piesă a lui Molière e la fel de actuală ca şi atunci. E contemporană cu noi pentru că circumscrie, în zorii modernităţii europene, o problemă intimă, esenţială, a omului : într-un moment în care omul nu mai acceptă că moare pentru că e muritor, ci pentru că e ; de aici relaţia lui neliniştită, obsedantă, cu boala şi, deci, cu ipohondria, în momentul în care, pentru el, moartea se transformă într-o moarte . Acest lucru se simte în spectacol, fiindcă Sanda Manu comedia (dacă facem abstracţie de povestirile absurde, decupate atît de ionescian, ale doctorilor). Iar în epilog regizoarea răstoarnă, brusc şi tăios, comedia în tragicomedie, înscenînd magnific – cu fluturări de aripi negre şi ricanări dansante – ultimul vers, grotesc şi crud, al piesei : . Un final de mare Molière ».
durata spectacolului : 2 hjoi, 12 ianuarie, ora 19:00Un cuplu ciudat de Neil Simon
traducerea: Antoaneta Ralian
regia: Cristian Hadji-Culea
scenografia: Valentin Codoiu
Distribuţia: Miriam Cuibus, Irina Wintze, Elena Ivanca, Patricia Boaru, Eva Crişan, Ileana Negru, Dan Chiorean, Ruslan BârleaNăscut la 4 iulie 1927, în cartierul Bronx din New York, Neil Simon începe să scrie piese de teatru din anul 1960. Primul său text, Come Blow Your Horn a apărut în 1961. A urmat Little Me, piesa care i-a adus prima nominalizare la Premiul Tony, apoi Barefoot in the Parck (Desculţ în parc) care, după patru ani, se mută de pe Broadway la Hollywood, este ecranizată avîndu-i în rolurile principale pe Robert Redford şi Jane Fonda. Un alt succes a fost The Odd Couple (Un cuplu ciudat), scrisă iniţial pentru o distribuţie masculină, cu premiera pe Broadway în anul 1965. Gene Saks ecranizează piesa în 1968, cu Jack Lemmon şi Walter Matthau în rolurile principale, iar după treizeci de ani, în 1998, Howard Deutch realizează o continuare a acestui film, cu aceeaşi actori şi cu aceeaşi temă, Un cuplu ciudat II (Morocănoşii). Succesul repurtat l-a determinat pe Neil Simon să scrie şi o variantă pentru femei a acestei piese (1985).Olive, proprietara unui apartament de şase camere şi „ştiristă” la un post TV, îşi primeşte prietenele la un joc de societate. Florence „are carduri de la patruzeci şi şapte de magazine” şi dacă în opt ore nu face o cumpărătură „New Yorkul îşi închide porţile”. Renée este partenera de joc a Sylviei, iar Vera face echipă cu Mickey. Olive, mărinimoasă, o primeşte pe Florence la ea, în urma despărţirii de soţul ei. Viaţa boemă a Oliviei ia sfîrşit din clipa în care Florence, o maniacă a ordinii, curăţeniei şi o împătimită a bucătăriei de înaltă clasă pune mîna pe frîiele gospodăriei. Are loc o întîlnire romantică, pusă la cale de Olive, cu doi fraţi spanioli, Jesus şi Manolo, care eşuează din cauza Florencei. Florence este nevoită să se mute… în apartamentul celor doi.marţi, 17 ianuarie, ora 19:00Machiavelli: Arta teroriide Robert Cohen
traducerea: Eugen Wohl
regia: Răzvan Mureşan
scenografia: Adrian Damian
muzica originală: Şerban Ursachi
distribuţia:
Machiavelli – Radu Lărgeanu
Cesare Borgia – Ionuţ Caras
Leonardo da Vinci – Cristian Grosu
Piero Soderini – Ruslan Bârlea
Dorotea Caracciolo – Patricia Boaru
Marieta Machiavelli – Anca Hanu
Biagio – Miron Maxim
Alessandro de Medici – Silvius IorgaRobert Cohen este regizor, traducător, dramaturg şi teoretician al teatrului. Supranumit, datorită multiplelor sale valenţe, „un om de teatru al Renaşterii”, în această piesă el aduce în prim-plan figura lui Niccolò Machiavelli (1469 – 1527), scriitor şi om politic celebru al Renaşterii italiene.Machiavelli era un admirator fără oprelişti al lui Cesare Borgia, care, deşi lipsit de orice simţ moral l-a impresionat pentru mintea clară şi energia caracterului său. Dacă acestea lipsesc, atunci “moralitatea, religia, libertatea şi virtutea sînt simple fraze. Dimpotrivă, cînd energia caracterului se reface, atunci se reface tot restul” credea Machiavelli, care preamăreşte această energie chiar în rău.În analiza făcută operei de căpătîi a lui Machiavelli, Il Principe, Francesco de Sanctis comentează: “principele trebuie să facă impresia cea mai bună şi, dacă nu vrea să fie, cel puţin să pară religios, bun, iertător, protector al artelor şi al oamenilor de talent. Şi să nu se teamă că va fi descoperit; deoarece oamenii sunt în mod natural simpli şi creduli. Ceea ce are mai mult efect asupra lor este frica: principele să caute a se face temut mai mult decât iubit. Să evite mai ales a se face urât sau demn de dispreţ”, Machiavelli fiind de acord cu « faptele care înspăimântă; nu admite pe acelea care merită ura sau dispreţul. Demn de ură este răul făcut cu plăcere, fie din pasiune, fie din fanatism şi fără nici un scop».joi, 19 ianuarie, ora 19:00La răscruce de vînturidupă Emily Brontë
scenariul dramatic: Mariana Vartic şi Ada Lupu
regia: Ada Lupu
scenografia: Cristian Rusu
asistent scenografie: Arhidiade Mureşan
distribuţie: Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Ionuţ Caras, Cătălin Herlo, Irina Wintze, Angelica Nicoară, Cristian Rigman, Romina Merei, Silvius Iorga, Adrian Cucu, Patricia Boaru, Petre BăcioiuStrania şi tragica poveste de dragoste dintre Catherine şi Heathcliff din La răscruce de vînturi este istorisită de un martor ocular, servitoarea Nelly Dean, unui ascultător atent, chiriaşul de la Thrushcross Grange, domnul Lockwood, “rătăcit” în landa furtunoasă de la Wuthering Heights, locul principal al acţiunii. Povestitoarea – care serveşte de filtru umanizator, intermediar între infernul de la Wuthering Heights şi viaţa firească – şi ascultătorul ei adîncesc planul naraţiunii faţă de lumea reală, dîndu-i o mai mare obiectivitate, necesară universului aceluia de pasiuni extreme, a acelei lumi de trăiri inumane, abisale. Climatul şi peisajul, pentru a putea suporta o forţă ca aceea a lui Heathcliff, trebuiau să fie, şi ele, teribile. Dragostea, ura şi răzbunarea se împletesc insuportabil în sufletul lui Heathcliff, pierdut şi maltratat la răscrucea vînturilor, natura sălbatică şi năvalnică fiindu-i model. Oamenii locului trăiesc intens, adînc şi răscolitor.durata spectacolului: 2 h 40 min.sîmbătă, 21 ianuarie, ora 19:00Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare
traducerea: Şt. O. Iosif
regia: Sorin Militaru
scenografia:Cristian Rusu
muzica originală: Vlaicu Golcea
asistenţă de regie: Diana DragoşDistribuţia:Ramona Dumitrean, Silvius Iorga, Angelica Nicoară, Cristian Rigman, Ovidiu Crişan, Sorin Misirianţu, Dragoş Pop, Adrian Cucu, Ruslan Bârlea, Cătălin Herlo, Radu Lărgeanu, Miron Maxim, Emanuel Petran, Patricia Boaru, Petre Băcioiu, Ionuţ Caras, Miriam Cuibus, Viorica Mischilea / Irina Wintze, Adriana Băilescu, Elena Ivanca, Romina Merei, Vlad Corb
Durata spectacolului: 2 h 40 min., cu o pauzăVisul unei nopţi de vară aparţine primei perioade a comediei shakespeareene, cea liric-feerică, sentimentală şi este inspirată din marele poem epic neterminat al lui Spencer, Regina zînelor. Acţiunea se petrece într-o singură noapte, cea mai lungă noapte din an, cînd imaginarul invadează realitatea. Printr-un contrapunct contrastant, Shakespeare opune nobililor de la curte, oameni din popor, care vor susţine o reprezentaţie în pădure. Sentimentele personajelor, transplantate în această ambianţă de vis sînt supuse celor mai neaşteptate reacţii, ele alternînd între iubire pătimaşă şi cruzime, uluitoare fiind uşurinţa cu care se trece de la o extremă la alta.
Vito Pandolfi, în Istoria teatrului universal spunea că „umorul shakespearean ilustrează jocul anxietăţilor omeneşti, demonstrînd deşertăciunea lor şi totodată comprehensiunea pe care o trezesc, fiindcă cel ce este prins în ele nu poate scăpa şi e tîrît de peripeţiile visului, într-o noapte vrăjită”.duminică, 22 ianuarie, ora 19:00Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman
după romanul cu acelaşi titlu de Ken Kessey
regia : Marius Oltean
scenografia : arh. Horaţiu Mihaiu
cu : Ionuţ Caras, Cristina Pardanschi, Dragoş Pop, Dan Chiorean, Petre Băcioiu, Cătălin Herlo, Ruslan Bârlea, Adrian Cucu, Silvius Iorga, Sorin Misirianţu, Ileana Negru, Patricia Boaru, Adriana Băilescu, Virgil Müller, Emanuel Petran, Radu Lărgeanu, Cătălin Codreanu
durata spectacolului : 2 h 30 min., cu o pauzăApărut în 1962, sub semnătura unui autor în vârstă de 27 de ani, romanul Zbor deasupra unui cuib de cuci de Ken Kesey era una din expresiile artistice ale mişcării contestatare care a străbătut America anilor ’60, îmbrăcând forme foarte diverse. Eroul său McMurphy nu era propriu-zis un tânăr „hippy” dar protestul său împotriva oricărei samavolnicii se înrudea cu acela al participanţilor la faimoasele „campus”-uri, la marşurile şi demonstraţiile generaţiei „beat”, care cereau libertate, pace, dragoste şi flori. Un protest la fel de sincer, la fel de poetic, la fel de anarhic.Meritul montării e că îşi propune şi reuşeşte să respecte scenariul, oferind actorilor îndelung aşteptatul moment al rolurilor de compoziţie. Scenele de delir colectiv dezvăluie o atentă dozare a energiilor. Veţi avea parte de rîs ori de plîns, în orice caz de momente care au de-a face cu omenescul şi cu variatele sale aspecte. Pentru că uneori, poţi găsi o casă de nebuni vis-à-vis de casa ta.Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman a avut premiera în stagiuea 1998-1999, la 27 decembrie 1998,
jucîndu-se zece ani pe scena Naţionalului clujean.sîmbătă, 28 ianuarie, ora 19 :00Florenţa sunt eude Gellu Naum şi Jules Perahim
regia: Alexandru Dabija
scenografia: Dragoş Buhagiar
mişcarea scenică: Florin Fieroiu
asistenţi de regie: Andrei Majeri, Marciana Negrea
distribuţia: Ramona Dumitrean, Irina Wintze, Romina Merei, Anca Hanu, Angelica Nicoară, Patricia Boaru, Ionuţ Caras, Radu Lărgeanu, Cătălin Herlo, Cristian Grosu, Cristian Rigman, Cătălin Codreanu, Silvius Iorga, Adrian Cucu, Miron MaximPiesa a fost scrisă “la patru mîini” de Gellu Naum şi Jules Perahim, “jucîndu-ne la Costineşti (1956?) şi Sighişoara (1958)”.Alexandru Dabija şi-a construit spectacolul mizînd pe permanentul joc dintre realitate şi ficţiune, dintre prezent şi trecutul care-l invadează cu fantasme. Personajele îşi schimbă mereu numele, se dedublează, voiajează cu nonşalanţă între aici şi acolo, aflîndu-se într-o continuă şi permanentă mişcare browniană prin spaţii dramatice multiplicate caleidoscopic. Personajele lui Gellu Naum, fascinante în complicata pînză de dincolo de real pe care o ţes în jur, se comportă ca nişte mecanisme absurde, trecînd “dintr-o viaţă în alta, dintr-o identitate în alta”. Jocul de-a identităţile este foarte bine pus în pagină de regizor, secondat de o scenografie de excepţie (Dragoş Buhagiar). Şi de o muzică pe măsură (Ada Milea).Actorii : Ramona Dumitrean, Irina Wintze, Romina Merei, Anca Hanu, Angelica Nicoară, Patricia Boaru, Ionuţ Caras, Radu Lărgeanu, Cătălin Herlo, Cristian Grosu, Cristian Rigman, Cătălin Codreanu, Silvius Iorga, Adrian Cucu, Miron Maxim sînt conduşi cu mînă de maestru de Alexandru Dabija în rolurile : Consulea, Sora, Cezar Boliac, Cîinele (Judecătorul), Cosma, Wolf (Lazăr), Dante, Grefierul, dînd măsura întregului lor talent şi îngemănînd cu dezinvoltură cuvîntul rostit cu cel pus pe note.
durata spectacolului: 2 hduminică, 29 ianuarie, ora 19 :00Insula de Gellu Naum
spectacol-concert de Ada Milea
scenografia: Valentin Codoiu
asistent regie: Andreea Iacob
distribuţia: Cătălin Herlo, Miron Maxim, Anca Hanu, Adrian Cucu, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Irina Wintze, Adriana Băileascu, Romina Merei, Silvius Iorga, Cristian Rigman, Ada Mileadurata spectacolului: 1 hPiesa Insula a fost scrisă de Gellu Naum în anul 1966, fiind publicată în volum (Insula, Ceasornicăria Taus. Poate Eleonora) treisprezece ani mai tîrziu, în 1979, la Editura Cartea Românească din Bucureşti.În scrierea acestui text Gellu Naum a folosit ca sursă de inspiraţie romanul lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe. Scriitorul porneşte de la “cîteva repere mari ale cărţii – naufragiul pe insula pustie, eforturile de supravieţuire ale protagonistului, întâlnirea cu personajul Vineri, sălbaticul a cărui educaţie se face în spirit european” construind “o acţiune multiplu ramificată, ce angajează multe dintre convenţiile literaturii de aventuri şi de senzaţie”, afirmă criticul Ion Pop.Personajele trec dincolo de “reperul livresc iniţial, fiind împrumutate din spaţiul mare al literaturii de aventuri, de la
piratul cu picior de lemn, la misionarul trimis în colonii, ori căpetenia băştinaşilor de pe insulă, chiar şi o Sirenă abandonată”, iar “maşinăria textuală moştenită e chemată să producă mereu situaţii «senzaţionale», înfruntări spectaculoase (…) majoritatea personajelor descoperindu-şi pe parcurs un anumit grad de rudenie. Trădări sentimentale, răpiri, bătălii, expediţii sunt convocate într-o comedie spumoasă, inventivă, în care comicul e alimentat (…) de jocul diverselor categorii de automatisme. De jocurile de limbaj, de exploatarea intertextualităţii.”Studioul “Euphorion”miercuri, 18 ianuarie, ora 19:00Asasinarea Marchizului de Sadescenariul de Marius Benţa după texte ale Marchizului de Sade
regia : Laszló Olivér
scenografia: Mălina Mândru
cu: Cătălin Codreanu, Romina Merei, Anca Hanu, Radu Lărgeanu
Durata spectacolului: 1 h 15 min.Marchizul de Sade, îşi trăieşte ultima etapă a vieţii la Charenton sub supravegherea doctorului Royer, medicul şef al ospiciului, care îl detestă pe marchiz, dar îl şi admiră fără să vrea.Înconjurat de înţelegătoarea şi devotata concubină Constance Quesnet şi de Madeleine Leclerc, fiica spălătoresei, îndrăgostită şi fascinată de marchiz, Sade nu-şi doreşte decât să scrie, orice ar fi.
durata spectacolului: 1 h 15 min.vineri, 20 ianuarie, ora 19:00Conul Leonida faţă cu Reacţiuneade I.L. Caragiale
regia şi scenografia: Laurian Oniga
distribuţia: Ovidiu Crişan, Romina Merei,
Lucia Wanda Toma„Politicianul” Leonida a înlocuit tribuna politică/cafeneaua cu odaia modestă dintr-o mahala bucureşteană, auditoriul fiind format dintr-o singură persoană: Efimiţa. Aici soţia nu mai este femeia matură, cu umor, care-i înţelege balivernele, mai mult dintr-o datorie conjugală, ci o tînără care-l priveşte cu veneraţie şi infiunită iubire. La începutul poveştii, Leonida este un bărbat măreţ, iar la sfîrşit, un iepure fricos, speriat la culme de infernul de afară, care, pentru Efimiţa e „revoluţie”, pentru Leonida „reacţiune”, iar pentru Safta, un „obicei mitocănesc”, cînd, de fapt, este o simplă petrecere, ce-i drept, cam zgomotoasă.durata spectacolului: 1 hmarţi, 24 ianuarie, ora 19:00Zenobiadupă Gellu Naum
scenariul şi regia: Mona Marian
scenografia: Eugenia Tărăşescu-Jianu
muzica: Corina Iosif
distribuţia: Cornel Răileanu, Cristian Rigman, Romina Merei,
Petre Băcioiu, Anca Hanu, Radu Lărgeanu, Cristian Grosu,
Miron Maxim, Maria Munteanu, Eva Crişan, Elena Ivanca,
Angelica Nicoară, Silvius IorgaMonica Lovinescu scrie despre Zenobia că “Un poem – şi poate, cu atât mai mult, un pohem al lui Gellu Naum – nu poate fi descris. Cartea aceasta de căutare (în sensul de «quête»), de parcurs iniţiatic, de semne malefice sau benefice emise de obiecte, de laborioasă descifrare a unui sens ascuns, capabil să remedieze nonsensul mizeriei noastre existenţiale, ar suferi mai mult decât altele de povestirea unei acţiuni ce nu e decât aparenţă. Ajunge să spunem, fără a trăda, cu vorbele autorului, că datoria Zenobiei şi a naratorului-autor este «de a menţine trează dragostea în lume». O datorie ce pare lesne de suportat câtă vreme se află ascunşi într-o scorbură de copac printre mlaştini, dar devine irealizabilă în oraşul unde naratorul va rătăci de-a lungul unui interminabil coridor kafkian, în căutarea a ceea ce găsise deja, pierduse şi nu va regăsi decât reîntors în mlaştinile de unde emană parcă o memorie primordială”.durata spectacolului: 1 h 55 min.miercuri, 25 ianuarie, ora 19:00Sărută-măde Vlad Zografi
scenariul şi regia : Victor Olăhuţ
one-man show cu Emanuel Petran
durata spectacolului : 1 hEmanuel Petran este absolvent al Facultăţii de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj, promoţia 1997, clasa conf.univ. Marius Bodochi, lector Dorin Andone. Între anii 2000-2001 – masterand la Departamentul de Teatru, Universitatea Babeş-Bolyai. A jucat pe scena Teatrului de Nord din Satu-Mare (1997-1999), iar din 1999 este actor al Teatrului Naţional din Cluj.Roluri importante în teatru : Filostrat în Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare, direcţia de scenă: : Victor I. Frunză, Havlicek în Povestiri din pădurea vieneză de Ödön von Horvath, direcţia de scenă: Anca Bradu, Emelian Emelian în Mantaua după Gogol şi Bulgakov, direcţia de scenă: Mona Chirilă, Horaţio în Hamlet de W. Shakespeare, un spectacol de Vlad Mugur, Leonce în Leonce şi Lena de Georg Büchner, direcţia de scenă Radu Tempea, Paul Lafargue în Faţă în faţă de Francis Joffo, direcţia de scenă M. Chris Nedeea, Hamal 1 în Exact în acelaşi timp de Gellu Naum, direcţia de scenă: Mihai Măniuţiu, Domnul Purgon în Bolnavul închipuit de Molière, direcţia de scenă: Sanda Manu, One-man show Mi-am pus în gînd să fiu un ticălos după Aldo Nicoja şi W. Shakespeare, Tot ce se dă de Ioan Peter, direcţia de scenă: Cristian Nedea, Ducele Burgundiei în Regele Lear de W. Shakespeare, direcţia de scenă: Tompa Gabor, Pyrgopolinices în Soldatul fanfaron de Plaut, direcţia de scenă: Mona Chirilă, Milan în Rock’n’ Roll de Tom Stoppard, direcţia de scenă: Andrei Şerban şi Dana Dima, Clermont în Cenuşa de piatră de Daniel Danis, direcţia de scenă Cristian Nedea, coproducţie cu Teatrul Imposibil, Femeia grasă cu mătura-Anaïs în Femeia-ţintă şi cei zece amanţi / Bîlci de Matei Vişniec, direcţia de scenă: Mona Chirilă, Agamemnon în Hecuba de Euripide, regia : Cristian Nedea, Tovarăşul Boris în Livada de vişini. O continuare de Nic Ularu, Theseu în Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare, regia : Sorin Militaru, Stepan Ivanovici Korobkin în Revizorul de N.V. Gogol, direcţia de scenă : Mona Chirilă, Roro în Cispuri şi dale de Ioan Peter, regia Cristian Nedea.
Nominalizat la Gala Tînărului Actor, Costineşti, 1999 pentru rolul Bunicul din piesa Carol de Slavomir Mrozek;vineri, 27 ianuarie, ora 19:00Psihoză 4 :48de Sarah Kane
regia : Răzvan Mureşan
decorul : Răzvan Mureşan, Arhidiade Mureşan
costume : Kuncy
proiecţii video : Marius Mureşan
distribuţia : Patricia Boaru, Ileana NegruPsihoză 4:48 este piesa-testament a scriitoarei Sarah Kane, o confesiune finală în care autoarea parcurge traseul labirintic al depresiei, al iubirii şi al morţii. Este o lume scindată de „demonii personali, care pun stăpînire pe psihicul şi corpul nostru şi ne devorează sufletul”.
durata spectacolului : 1 hmarţi, 31 ianuarie, ora 19:00Nu trageţi! Sunt deja moartăde Karine Khodikyan
traducerea: Madeleine Karacaşian
regia: Victor Olăhuţ
distribuţia: Ramona Atănăsoaie (Teatrul de Păpuşi „Puck”),
Emanuel PetranNu trageţi! Sunt deja moartă este o poveste într-un act a unei personalităţi a prozei, dramaturgiei şi vieţii culturale armene, Karine Khodikyan.Autoarea s-a născut în 1957 şi a absolvit Facultatea de filologie a Universităţii de Stat din Erevan. Karine Khodikyan a iniţiat şi coordonează revista “Dramaturgia” în care sînt publicate cele mai noi lucrări dramatice ale autorilor armeni, dar şi traduceri din dramaturgia universală. A publicat patru volume de proză şi teatru. Piesele sale cele mai cunoscute sunt Nu trageţi! Sunt deja moartă (2001), Al doilea testament (2004), De aici încolo (2004) şi Mamă, nu eşti singură (2005), prezentate în Armenia, Macedonia, SUA şi în unele comunităţi ale diasporei armene.www.teatrulnationalcluj.roParteneri media : Radio Renaşterea, Zile şi nopţi, CJ-24-FUN, Radio Cluj, Făclia, România Liberă ediţia de Cluj, Antena 1 Cluj, 7 seri, InfoArte, Radio Infotrafic, Cluj Expres, NCN Tv, Ziua de Cluj, Monitorul, Foaia Transilvană, TVR Cluj, InfoLocal ClujSponsori ai Teatrului Naţional din Cluj: BCR, Banca Transilvania, Floarea ta, DeloitteParteneri ai Teatrului Naţional: Compania de Teatru ArtAct, Cărtureşti, Fundaţia ConexioDupă începerea spectacolului, accesul publicului în sală este permis doar la pauză. Biletele se pot procura de la Agenţia Teatrală, de marţi pînă duminică între orele 11 :00 – 17 :00 (tel. 0264 – 59 53 63).