Sindicatele din învățământ propun elaborarea unui proiect de lege cu privire la bulying (abuzul psiho-emoțional și fizic din școli), care va fi menit să protejeze atât elevii, cât și cadrele didactice. Despre acest proiect a vorbit la Via Cluj Lucia Cojocaru, președintele Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Clujean.
Bullyingul este un abuz psiho-emoțional și/sau fizic în care victima este copilul sau elevul, iar agresor poate fi un alt elev sau un adult, fie din mediul comunității școlare, fie din familie în sens larg, respectiv și situațiile de parteneriat sau concubinaj, și în cazul famiilor tradiționale, potrivit prof21.ro.
Notele sale caracteristice constau în caracterul intenționat, repetat și dezechilibrul de forțe între victimă și agresor.
Potrivit specialiștilor, cauzele conduitei abuzive de tip bullying rezidă într-un episod de expunere la violență, lipsa de empatie, egocentrism sau adoptarea mimetică a unor conduite de tip abuziv din familie sau din mediul de socializare primară, anume rude, prieteni, colegi de școală sau muncă.
De multe ori, potrivit experților UNICEF, agresorii înșiși au fost supuși unor experiențe traumatice, fiind victimele unor abuzuri ce au determinat, mai departe, adoptarea violenței ca mijloc de defulare și exprimare, tocmai în absența consilierii psihologice la momentul abuzului. Aceasta tendință nu surprinde, întrucât cele mai mai multe abuzuri de tipy bullying rămân neraportate și conștientizarea dimensiunii fenomenului se află într-un stadiu incipient.
Abuzurile de tip bullying includ comportamente sau acțiuni de genul următor:
Molestarea fizică sau bătaia
Interzicerea de a participa la activități de grup
Amenințarea de a fi dat afară din grup
Umilirea sau a face de rușine un copil în fața grupului
Răspândirea de zvonuri despre un alt copil
Distrugerea lucrurilor unui copil
Împingerea sau îmbrâncirea unui copil (fie de alt copil, fie de un grup)
Rănirea sau lovirea ușoară a unui copil (fie de alt copil, fie de un grup)
Interdicția adresată grupului sau unui copil ca alții să nu se joace cu un anumit copil
Această clasificare este, desigur, o simplificare a fațetelor abuzului de tip bullying. Ceea ce îngrijorează cu adevărat este mediul în care elevii percep manifestarea conduite de tip bullying:
75% declară că au văzut astfel de comportamente în școala la care învață
Aproximativ 60% declară au văzut astfel de conduite în propria clasă.
Analizele calitative pe tema bullying-ului în comunităţi şcolare sunt îngreunate, în primul rând, de faptul că termenul ca atare este un cuvânt-valiză, ce acoperă o serie multiplă de conduite abuzive psiho-emoţionale, şi, în al doilea rând, de faptul că puţini elevi şi profesori îi cunosc semnificaţia. Cercetarea de tip focus grup a arătat însă că elevii pot identifica mai multe comportamente de tip bullying şi că acest tip de violenţă se manifestă zilnic în şcoli.
Tipologia victimelor, aşa cum a fost prezentată în urma discuţiilor din focus-grupuri, indică câteva categorii în mai mare măsură vulnerabile decât altele în faţa abuzului de tip bullying:
Cei care au un aspect diferit
Copiii care sunt foarte timizi
Copiii care au o dizabilitate sau un handicap
Copiii cu nevoi educaţionale speciale
Copiii din medii socio-economice dezavantajate
Copiii din mediul rural
Copiii din R. Moldova integraţi în sistemul românesc de educaţie
Copiii care sunt nou-veniţi în grup
De câţiva ani, câteva organizaţii ale societăţii civile s-au angajat în campanii de conştientizare şi sprijin a victimelor abuzurilor de tip bullying. Este limpede că legislaţia referitoare la drepturile copiilor şi legea educaţiei naţionale nu acoperă, nici măcar parţial, astfel de situaţii despre care aflăm că sunt tot mai frecvente în comunităţile şcolare. Pe de altă parte, Legea educaţiei naţionale a fost completată, în decembrie 2018, cu prevederi explicite care impun fiecărei şcoli o procedura de a sesiza şi a rezolva cazurile de bullying, arataprof21.ro.
La nivel european, există numărul scurt 116 111, la care pot apela pentru consiliere victimele abuzurilor. În România, linia este operaţionalizată de Asociaţia Telefonul copilului, cu sprijinul Telekom România. Mai multe, aici.