Cele 8 regiuni de dezvoltare vor deveni centre ale administratiei locale și vor fi conduse de președinți, Senatul se va transforma într-o cameră a reprezentanților locali, iar în loc de 41 de prefecți vom avea doar 8. Toate aceste propuneri se regăsesc într-un proiect de dezvoltare regională făcut public de Uniunea Social-Liberală (USL) și care vine ca replică la propunerea PDL.
Proiectul de dezvoltare regională propus de USL ia ca punct de plecare modelul francez. Social-democrații și liberalii pornesc de la constatarea că România are nevoie de o reorganizare administrativteritorială, cele 8 regiuni de dezvoltare create în 1998 nefiind decât structuri formale, menite să bifeze unul dintre criteriile necesare aderării la UE.“Preluând forma modelului european, dar ignorând complet fondul acestuia – solidaritate şi coeziune socială – România nu a reuşit să evolueze echilibrat, prin reducerea decalajelor existente între regiuni. Decuplarea economică este evidentă în regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest, acolo unde slaba dezvoltare a infrastructurii, competitivitatea economică redusă, slaba capacitate administrativă şi calitatea scăzută a resursei umane se combină cu incapacitatea guvernelor de a folosi eficient, în interesul populaţiei, oportunităţile post-aderare. Nici în interiorul regiunilor nu există modificări majore ale trendurilor de dezvoltare, judeţele mai dezvoltate nereuşind să le tragă după ele pe cele mai puţin dezvoltate”, se arată în proiectul menționat.
Model european: Franta
Proiectul USL ia ca reper modelul francez: „Structurat iniţial pe două paliere (comunal şi departamental), sistemul administrativ francez s-a caracterizat, timp de aproape două secole, prin centralizare excesivă si prin fragmentare (96 de departamente si peste 36.000 de comune).Departamentele seamana cu judetele din Romania si la populatia medie (cca 500.000) si la suprafata (5800 km²). Regiunea – a aparut între nivelul central şi cel departamental. Caracterul unitar al statului s-a pastrat! Regiunea se află pe acelaşi plan juridic cu unităţile administrative deja existente, dar se distinge printr-un teritoriu mai larg, incluzându-le pe acestea din urmă, precum şi prin atribuţiile orientate către dezvoltare şi bunăstare.Preluand acest model, Romania pastreaza unitatile administrative existente si adauga un nivel, compatibil cu cel european – REGIUNEA – care are in subordine structuri de organizare judetene si locale si la care se opreste relatia cu centrul”, subliniază USL.
Consiliul Regional și Senatul
Fiecare regiune ar urma să aibă un fel de guvern care se va numi Consiliu Regional, instituție care va fi condusă de un presedinte ales direct de cetățeni. Membrii Consiliului Regional vor avea atributii in domenii executive si vor ajuta presedintele in exercitarea atributiilor. Instituția ar urma să aibă buget propriu – format din bugete locale, fonduri
europene si fonduri de coeziune de la bugetul central. Totodată, va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusiv pentru a reduce decalajele de dezvoltare din interiorul regiunilor.Senatul ar urma să devină o cameră a reprezentanților locali și va avea functia de reprezentare a puterilor locale (Consiliile regionale).În plus, institutiile juridice vor tine cont de noua realitate astfel încât vor apărea Curțile de Apel regionale.Senatul va prelua sarcina legiferarii in dezvoltarea regionala. A doua camera a Parlamentului va fi aleasa dupa model francez, cu mandat de 4 ani si cu obiective de organizare si dezvoltare regionala. Mai precis, Senatul va avea trei domenii cheie de competenta: dezvoltarea regionala, politica externa și fondurile europene. Camera superioară a Parlamentului se va diferentia în noua formulă de Camera Deputatilor.În privința relatia centru-regiune, proiectul USL arată că gvernul ar urma să desemneze 8 prefecți, câte unul pentru fiecare regiune.Cei 8 prefecti ii vor inlocui pe cei 41 din prezent. Ei își pot organiza puncte de lucru in fiecare judet, dar institutia in sine va fi regionala. Prefectul isi pastreaza atributiile actuale, dar isi extinde zona de manifestare a competentelor. Scopul este o mai mare coerenta in implementarea programului de guvernare in teritoriu si reducerea birocratiei.Pe langa Consiliul Regional functioneaza un Consiliu Economic si Social regional (CES) alcatuit din reprezentantii principalelor categorii socio-economice. CES regional va avea rol consultativ in luarea deciziilor executive, dar consultarea de catre Consiliul Regional este obligatorie. CES regional va avea atributia redactarii de studii si planuri de dezvoltare regionala.În proiectul USL se precizează că împreuna cu institutiile europene, cu autoritatile alese, cu partenerii sociali si societatea civila, se vor defini atributiile finale ale acestor institutii.Regiunile vor avea dreptul de decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe si impozite. Guvernul central va gestiona doar proiectele nationale, urmand ca toate celelalte proiecte sa fie transferate catre regiuni (inclusiv in ceea ce priveste fondurile europene existente in prezent la POS-uri: mediu, resurse umane, administratie, transporturi etc)Printre obiectivele de dezvoltare mentionate in proiectul USL pentru fiecare regiune în următorii patru ani:1. O mare universitate. Cel putin 3 universitati, pana in 2014, trebuie sa fie in top 500
2. Un mare spital regional (cu medicina de inalta performanta)
3. Sistem de urgenta regional, cu pompieri, ambulanta si politie
4. Infrastructura rutiera si feroviera modernizata
5. Un aeroport international minim
6. Un centru sportiv polivalent de nivel international in fiecare regiune (stadion si sala polivalenta)
7. Un centru de afaceri regional
8. Un centru cultural de nivel europeanÎn proiectul USL se arată că nu va exista o singura capitala a regiunii, cel putin in prima instanta. Pentru dezvoltarea echilibrata, pentru stimularea concurentei si pentru evitarea concentrarii puterii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes:• Centru economic
• Centru politico-administrativ
• Centru cultural
• Centru universitar etc
Etapele regionalizării
USL crede că acest proiect poate fi implementat în trei etape.2012-2013• Se organizeaza trecerea de atributii si de competente intre guvern si judete, pe baza unor dezbateri publice si cu informarea corecta a cetatenilor
• Se intaresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi
• Se desfiinteaza Ministerul Dezvoltarii Regionale, iar fondurile europene si fondurile romanesti alocate dezvoltarii regionale se redirectioneaza la nivel local prin politici de coeziune
• Se modifica Constitutia, pentru introducerea acestui concept2014• Organizam alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (in acelasi timp cu alegerile europarlamentare)
• Alesii locali (primari, consilieri locali si judeteni) isi aleg presedintele de Consiliu Regional
• De la nivel central, se desemneaza membri delegati, in subordinea presedintelui de CR, cu atributii speciale pe domenii de interes (educatie, sanatate, transporturi, mediu etc)
• Timp de doi ani, aceste Consilii vor functiona cu atributiile primite (pregatind institutiile pentruprimele alegeri directe)2016• Odata cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea presedintilor de Consilii Regionale (alegeri directe – vot uninominal)
• Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor functiona ca legislative regionale
• Vor intra in functiune si Curtile de Apel regionale, pentru a functiona si puterea judecatoreasca la acest nivel
Conditiile Comisiei Europene pentru a recunoaste noile regiuni
• Studiul de fezabilitate
• Acordul din partea Comisiei Europene
• Referendum-ul constitutional
• Adoptarea cadrului legal necesar pentru implementarea reformei
• Implementarea cadrului legal cu organizatiile administrative implicate
• Ajustări ale măsurilor deja implementate înainte de jumătatea anului 2012
• Acceptarea formală a noii structuri implementate de către Directoratul General
Politică Regională (DG REGIO). Reforma va schimba conformitatea cu sistemul
NUTS 2 iar acest lucru va conduce la nevoia unui nou sistem de management
regional din partea autoritătilor
• Includerea formală în viitorul Cadru Financiar Multianual (Multianual Financial
Framework – MFF)
• Adoptarea de către Parlamentul European în 2013 a noului MFF
• Implementarea Politicii de Coeziune în România pentru perioada 2014/2020 cu
nou stabilita institutie la nivel regional.