Regionalizarea si sperietoarea maghiara

Publicat: 14 noiembrie, 2010 22:27
Actualizat: 4 februarie, 2024 11:59

Agenda publica omite un subiect extrem de important, mereu amanat din cauza campaniilor electorale din ultimii doi ani: modificarea Constitutiei. Consulatarile cu partidele pe aceasta tema initiate de presedintele Traian Basescu au fost amanate.

Daca stam stramb si judecam drept, primul subiect ca importanta, inainte de dezbaterile despre desfiintarea unei camere a parlamentului sau cu privire la stabilirea regimului politic in Romania, este descentralizarea, un subiect care ii preocupa de ani buni pe ardeleni.

Din pacate, discutiile se impotmolesc mereu la ceeasi intrebare: Cum sa facem regiuni adevarate, functionale, fara sa dam posibilitatea aparitiei unor enclave etnice? Poate ca aceasta este, insa, o falsa tema.In Romania traiesc 1.619.368 de maghiari. E un fapt. O realitate. Ce ar trebui sa facem cu ei? Sa-i ascundem intr-un dulap? Daca vrem sa aplicam principiul subsidiaritatii, un concept preluat si de legislatia romaneasca de la vecinii din Vest, care a ramas pana acum gol de continut si care se refera la apropierea deciziei de cetatean, trebuie sa-l aplicam si in Harghita, in Covasna, in Mures…

Punctul de plecare al dezbaterilor pe tema modificarii Constitutiei este un excelent raport al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România, care a fost finalizat in 2008 si care n-a fost luat in disuctie din cauza iuresului electoral.

Din aceasta comisie au facut parte, printre altii, Aurelian Craiutu, prof. univ. dr. ştiinte politice Universitatea Indiana din Bloomington, Mattei Dogan, director emerit de cercetare la Centrul National de Cercetare Stiintifica din Paris, Ioan Stanomir, prof. univ. dr. drept constituţional Universitatea din Bucureşti, sau Radu Carp, conf. univ. dr. drept şi ştiinţe politice Universitatea din Bucureşti.Clujul a fost reprezentat de Dacian Dragos, conf.univ.dr de drept administrativ si drept european la UBB si Veress EMÖD, lector univ. dr. drept Universitatea “Sapientia”, Cluj-Napoca/Miercurea Ciuc iar ca expert a mai fost consultata prof. univ. dr. Rodica Narcisa Petrescu, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Am facut un rezumat al raportului la capitolul dedicat organizarii administrativ-teritoriale:

OPTIUNEA FEDERALA:Plusuri:

  • introduce conceptul de autoguvernare politică cu elemente legislative, executive şi judecătoreşti capabile să le asigure guvernarea;
  • federalismul este asociat în chip semnificativ cu dezideratul apropierii guvernării de cetăţeni
  • încurajează dezvoltarea unei vieţi locale autentice şi instituirea unui ecran local ce mediază între cetăţeni şi autoritatea centrală

Minusuri

  • arhitectura federală este greu reconciliabilă cu o tradiţie a statului român, ea nefiind niciodată asumată ca atare după 1918;
  • o dată preluată, ea poate crea dificultăţi care ţin de discrepanţele de evoluţie dintre diferite zone istorice;
  • decuparea unor entităţi federate este dificilă, mai cu seamă în contextul în care identităţile regionale au fost erodate;
  • organizarea federală impune, la nivel instituţional, un grad de sofisticare ce vine însoţit de un cost economic ridicat

Recomandare

  • este util ca dezbaterea în marginea organizării statului să fie scoasă din spaţiul pasiunilor politice
  • statul unitar nu garantează, în mod automat, unitatea naţională, după cum, în oglindă, organizarea federală nu este echivalentă cu separatismul etnic

OPTIUNEA REGIONALA

  • reprezinta o alternativă credibilă la două tendinţe: statul unitar centralizat şi federalizarea
  • duce cu un pas mai departe două principii cardinale: principiul descentralizării politice, respectiv constituirea unor organisme responsabile în faţa comunităţii;
  • principiul subsidiarităţii, respectiv coborârea deciziei la un nivel cât mai apropiat de comunitatea locală

Efectele regionalizarii:

  • dispariţia unui nivel administrativ- teritorial, cel al judeţelor;
  • nivelul regional care se va situa deasupra oraşelor şi comunelor
  • regiunile pot lua locul judeţelor, ca unităţi administrativ teritoriale majore, cu întindere extinsă şi atribuţii proprii

TIPURI DE REGIONALIZAREFormula spaniola

  • regionalizarea politică, care generează efecte similare federalismului
  • este constituţională adoptarea de norme cu putere de lege, valide pe teritoriul regiunii în cauză
  • se situează în proximitatea cadrului federal de organizare
  • este criticabila pentru ca tinde să genereze controverse similare federalismului etnic
  • acest model poate exacerba tendinţele de izolare regională

Formula franceza

  • regionalizarea ca strategie administrativă, lipsită de dimensiuni politice, care nu dă naştere unei autoguvernări politice, cu alegerea unor consilii regionale şi unui preşedinte de consiliu;
  • model încadrabil în paradigma statului unitar descentralizat
  • o soluţie mult mai prudentă din punct de vedere constituţional
  • diferenţa între judeţe, comune, oraşe şi aceste noi entităţi este că acestea din urmă trebuie să aibă calitatea de persoane juridice de drept privat, rezultat al asocierii benevole, ca expresie a voinţei cetăţenilor, spre deosebire de actualele forme de organizare care sunt considerate persoane juridice de drept public
  • asociaţiile de comune, oraşe, judeţe prezintă avantajul de a putea angaja administratori publici şi personal calificat, a gestiona în comun servicii publice prea costisitoare pentru a fi gestionate separat, a aplica împreună cu mai mult succes pentru finanţări etc.
  • soluţia pentru a ieşi din dilema judeţ versus regiune este dată de consacrarea constituţională a principiului subsidiarităţii potrivit căruia entitatea administrativă superioară acţionează numai dacă şi în măsura în care obiectivele acelei acţiuni nu pot fi îndeplinite de o altă entitate administrativă situată la un nivel inferior

În opinia Comisiei, o nouă delimitare a judeţelor trebuie să ia în calcul geografia, tradiţia, capacitatea administrativă, diferenţele de cultură politică. Ma intreb in acest context cum ar comenta cei care au facut acest raport impartirea teritoriala gandita intr-un proiect de lege initiat de toti parlamentarii UDMR, care a trecut prin aprobare tacita la Senat luna trecuta? Iata in ce fel vad maghiarii impartirea tarii pe regiuni.Macroregiunea I:

  • Regiunea Botosani-Suceava
  • Regiunea Bacau-Iasi-Neamt-Vaslui
  • Regiunea Braila-Buzau-Galati-Vrancea

Macroregiunea II:

  • Regiunea Constanta-Tulcea
  • Bucurest
  • Regiunea Calarasi-Ialomita-Ilfov
  • Regiunea Giurgiu-Teleorman
  • Regiunea Dolj-Mehedinti-Olt

Macroregiunea III:

  • Regiunea Gorj-Valcea
  • Regiunea Arges-Dambovita-Prahova

Macroregiunea IV:

  • Regiunea Arad – Caras-Severin – Timisoara
  • Regiunea Alba-Hunedoara
  • Regiunea Sibiu-Brasov

Macroregiunea V:

  • Regiunea Covasna-Harghita-Mures
  • Regiunea Bistrita-Nasaud – Cluj – Maramures
  • Regiunea Bihor – Salaj – Satu-Mare

Pentru oricine e clar ca microregiunea V a fost gandita in baza principiului apartenetei etnice a locuitorilor. Iata si actualele regiuni de dezoltare, pentru o analiza comparativa:Denumirea şi componenţa regiunilor de dezvoltare în România1. Regiunea de dezvoltare Nord – Est – care grupează judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;
2. Regiunea de dezvoltare Sud – Est – care grupează judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea;
3. Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia – care grupează judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova si Teleorman;
4. Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia – care grupează judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea;
5. Regiunea de dezvoltare Vest – care grupează judeţele Arad, Caraş–Severin, Hunedoara şi Timiş;
6. Regiunea de dezvoltare Nord – Vest – care grupează judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu–Mare şi
Maramureş;
7. Regiunea de dezvoltare Centru – care grupează judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu;
8. Regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov – care grupează municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Asa zisul “Tinut Secuiesc” isi gaseste linistea in formula propusa de UDMR, fara asocierea actuala cu Alba, Brasov si Sibiu. De asemenea, Satu Mare, Bihor si Salaj se simt mai bine potrivit proiectului in aceasta formula decat alaturi de judetele Cluj, Maramures si Bistrita Nasaud.

Oricum, judetele nu pot fi grupate decat cu acordul cetatenilor. Bun. Pe de alta parte, comisia de la Cotroceni afirma ca “orice efort de reorganizare administrativă trebuie să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale”.

In ce fel trebuie asigurata aceasta protectie? Raspunsul pare sa-l dea tot aceasta comisie invocand anumite precizari din Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, document ratificat de către România, care pledeaza pentru “respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în aşa fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare”.

Sau, daca vorbim de Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, „părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile înscrise în prezenta convenţie-cadru”.

Acum, dupam mine e absurd sa mai gandim granite fizice intre regiuni, pentru ca nimeni nu va pune sarma ghimpata intre Harghita si Covasna sau intre Cluj si Salaj, desi trebuie sa recunoastem ca aceste granite exista inca la nivel mental la ultranationalistii unguri sau romani.

Cel mai bine putem intelege acest lucru (disparitia granitelor) trecand pe teritoriul UE dintr-o tara in alta ca si cum am traversa teritoriul unui singur stat.

Ce avem de facut la noi acasa e sa ne organizam mai bine, pe baza asocierilor liber consimtite intre judete sau regiuni, sa administram intr-o mult mai mare masura propriile resurse pentru a nu mai avea sentimentul ca suntem furati de administratia centrala, sa decidem local asupra prioritatilor pe care le avem, toate acestea pentru a ne dezvolta mai rapid. Restul discutiilor, cu sperietoarea maghiara, sunt parte a unei strategii centraliste care ne-a impiedicat in ultimii 20 de ani sa evoluam.

ULTIMELE ȘTIRI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
10 octombrie, 2022
Impactul dureros al inflației: Companiile îl pot transfera clienților, dar limitat, și trebuie să ia alte decizii. Câteva recomandări
15 aprilie, 2021
Premierul Cîțu vine la Cluj în plină criză a coaliției de guvernare! Ce vrea de la Emil Boc?
23 noiembrie, 2020
Domnul Boc, Antonia și criza
9 iulie, 2020
1 000 de morți pe zi v-ar convinge că există coronavirus? România, locul I în UE la cazurile de infectări
16 aprilie, 2020
Experții în corporate intelligence: Atenție, în România au revenit și grupări infracționale care acționau în Vest

Investiția în confortul casei tale nu este doar o chestiune de lux, ci de îmbunătățire ...

7 lucruri în care merită să investești pentru a te bucura la maximum de confortul casei tale

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin intermediul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, lansează ...

UBB lansează cea mai complexă platformă de job-uri pentru studenți – Student Job Market

Evenimente de vacanță pe Plaja Grigorescu între 26 iulie și 4 august 2024. Între 26 ...

Evenimente de vacanță pe Plaja Grigorescu între 26 iulie și 4 august 2024

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj anunță extinderea rețelei sale de destinații pentru sezonul de iarnă ...

Zboruri Wizz Air din Cluj spre Lisabona și Stuttgart

Terapia durerii devine un drept iar tratamentele vor fi decontate, prevede proiectul pentru modificarea şi ...

Deputatul Achimaș anunță că terapia durerii a devenit un drept și că tratamentele vor fi decontate

Circulația pe Valea Oltului se va închide de luni 8 iulie, până pe 9 august, ...

Circulația pe Valea Oltului se închide de luni, 8 iulie, între orele 8:00 și 20:00

Primarul comunei Baciu, Balázs János, a prezentat stadiul lucrărilor la Centrul de deșeuri cu aport ...

Stadiul lucrărilor la Centrul de deșeuri cu aport voluntar din Baciu

Bucureștiul, capitala României, este un oraș plin de surprize și contraste, unde istoria se îmbină ...

Descoperă farmecul Bucureștiului – TOP destinații de neratat pentru un weekend perfect
Success message!
Warning message!
Error message!