Maghiarii vor ieși în stradă dacă va fi forțată dizolvarea comunităţii maghiare din zona Harghita, Covasna, Mureş, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, pentru Associated Press, potrivit antena3.ro, referindu-se la proiectul de regionalizare propus de Traian Băsescu și PDL. „Eu sunt convins că, aşa cum în ’68, în timpul lui Ceauşescu, când Ceauşescu a făcut reforma administrativ-teritorială, secuii au ieşit pe stradă şi a fost singura dată când oamenii au ieşit pe stradă în timpul lui Ceauşescu, dacă forţează cineva, acum, dizolvarea comunităţii maghiare din zona Harghita-Covasna-Mureş într-o zonă mare, într-un judeţ mare, oamenii iarăşi vor ieşi pe stradă”, a declarat liderul UDMR.PDL vrea să comaseze cele 41 de județe existente astfel încât la final să avem doar opt județe. Tot opt structuri gândește și USL, așa că și proiectul noii alianțe politice contravine intereselor UDMR. Noile entitați ar urma să se suprapună peste actualele regiuni de dezvoltare, pe care UDMR le-a criticat frecvent în ultimii ani. Acestea sunt:1. Regiunea de dezvoltare Nord – Est – care grupează judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;
2. Regiunea de dezvoltare Sud – Est – care grupează judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea;
3. Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia – care grupează judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova si Teleorman;
4. Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia – care grupează judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea;
5. Regiunea de dezvoltare Vest – care grupează judeţele Arad, Caraş–Severin, Hunedoara şi Timiş;
6. Regiunea de dezvoltare Nord – Vest – care grupează judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu–Mare şi
Maramureş;
7. Regiunea de dezvoltare Centru – care grupează judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu;
8. Regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov – care grupează municipiul Bucureşti şi judeţul IlfovIata acum in ce fel vad maghiarii de la UDMR impartirea tarii pe regiuni:Macroregiunea I:Kelemen Hunor UDMR
Regiunea Botosani-Suceava
Regiunea Bacau-Iasi-Neamt-Vaslui
Regiunea Braila-Buzau-Galati-VranceaMacroregiunea II:Regiunea Constanta-Tulcea
Bucuresti
Regiunea Calarasi-Ialomita-Ilfov
Regiunea Giurgiu-Teleorman
Regiunea Dolj-Mehedinti-OltMacroregiunea III:Regiunea Gorj-Valcea
Regiunea Arges-Dambovita-PrahovaMacroregiunea IV:Regiunea Arad – Caras-Severin – Timisoara
Regiunea Alba-Hunedoara
Regiunea Sibiu-BrasovMacroregiunea V:Regiunea Covasna-Harghita-Mures
Regiunea Bistrita-Nasaud – Cluj – Maramures
Regiunea Bihor – Salaj – Satu-MarePentru oricine e clar ca microregiunea V a fost gandita in baza principiului apartenetei etnice a locuitorilor. Asa zisul “Tinut Secuiesc” se separă în această formulă de Alba, Brasov si Sibiu. De asemenea, Satu Mare, Bihor si Salaj (regiunea denumită Partium) sunt separate de Cluj, Maramures si Bistrita Nasaud.În 2008 a fost finalizat un raport al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România. Din aceasta comisie au facut parte, printre altii, Aurelian Craiutu, prof. univ. dr. ştiinte politice Universitatea Indiana din Bloomington, Mattei Dogan, director emerit de cercetare la Centrul National de Cercetare Stiintifica din Paris, Ioan Stanomir, prof. univ. dr. drept constituţional Universitatea din Bucureşti, sau Radu Carp, conf. univ. dr. drept şi ştiinţe politice Universitatea din Bucureşti.Clujul a fost reprezentat de Dacian Dragos, conf.univ.dr de drept administrativ si drept european la UBB si Veress EMÖD, lector univ. dr. drept Universitatea “Sapientia”, Cluj-Napoca/Miercurea Ciuc iar ca expert a mai fost consultata prof. univ. dr. Rodica Narcisa Petrescu, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.Comisia de la Cotroceni afirma ca “orice efort de reorganizare administrativă trebuie să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale” si invoca anumite precizari din Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, document ratificat de către România, care pledeaza pentru “respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în aşa fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare”. A fost sau nu consultat acest raport atunci când s-a înaintat ideea regionalizării? De fapt, nu există nici măcar un proiect pe acestă temă, ci doar declarații.Sau, daca vorbim de Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, „părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile înscrise în prezenta convenţie-cadru”.În plus, ideea regionalizării nu a fost dezbătută cum se cuvine, deși există o bază teoretică foarte bună de plecare. S-a vorbit chiar de asumarea răspunderii guvernului pe acest proiect capital pentru România, fără consultarea cetățenilor direct vizați, a societății civile, a parlamentului. Am facut un rezumat al raportului înaintat de comisia prezidențială la capitolul dedicat organizarii administrativ-teritoriale:OPTIUNEA FEDERALA:Plusuri:
introduce conceptul de autoguvernare politică cu elemente legislative, executive şi judecătoreşti capabile să le asigure guvernarea;
federalismul este asociat în chip semnificativ cu dezideratul apropierii guvernării de cetăţeni
încurajează dezvoltarea unei vieţi locale autentice şi instituirea unui ecran local ce mediază între cetăţeni şi autoritatea centrală
Minusuri
arhitectura federală este greu reconciliabilă cu o tradiţie a statului român, ea nefiind niciodată asumată ca atare după 1918;
o dată preluată, ea poate crea dificultăţi care ţin de discrepanţele de evoluţie dintre diferite zone istorice;
decuparea unor entităţi federate este dificilă, mai cu seamă în contextul în care identităţile regionale au fost erodate;
organizarea federală impune, la nivel instituţional, un grad de sofisticare ce vine însoţit de un cost economic ridicat
Recomandare
este util ca dezbaterea în marginea organizării statului să fie scoasă din spaţiul pasiunilor politice
statul unitar nu garantează, în mod automat, unitatea naţională, după cum, în oglindă, organizarea federală nu este echivalentă cu separatismul etnic
OPTIUNEA REGIONALA
reprezinta o alternativă credibilă la două tendinţe: statul unitar centralizat şi federalizarea
duce cu un pas mai departe două principii cardinale: principiul descentralizării politice, respectiv constituirea unor organisme responsabile în faţa comunităţii;
principiul subsidiarităţii, respectiv coborârea deciziei la un nivel cât mai apropiat de comunitatea locală
Efectele regionalizarii:
dispariţia unui nivel administrativ- teritorial, cel al judeţelor;
nivelul regional care se va situa deasupra oraşelor şi comunelor
regiunile pot lua locul judeţelor, ca unităţi administrativ teritoriale majore, cu întindere extinsă şi atribuţii proprii
TIPURI DE REGIONALIZAREFormula spaniola
regionalizarea politică, care generează efecte similare federalismului
este constituţională adoptarea de norme cu putere de lege, valide pe teritoriul regiunii în cauză
se situează în proximitatea cadrului federal de organizare
este criticabila pentru ca tinde să genereze controverse similare federalismului etnic
acest model poate exacerba tendinţele de izolare regională
Formula franceza
regionalizarea ca strategie administrativă, lipsită de dimensiuni politice, care nu dă naştere unei autoguvernări politice, cu alegerea unor consilii regionale şi unui preşedinte de consiliu;
model încadrabil în paradigma statului unitar descentralizat
o soluţie mult mai prudentă din punct de vedere constituţional
diferenţa între judeţe, comune, oraşe şi aceste noi entităţi este că acestea din urmă trebuie să aibă calitatea de persoane juridice de drept privat, rezultat al asocierii benevole, ca expresie a voinţei cetăţenilor, spre deosebire de actualele forme de organizare care sunt considerate persoane juridice de drept public
asociaţiile de comune, oraşe, judeţe prezintă avantajul de a putea angaja administratori publici şi personal calificat, a gestiona în comun servicii publice prea costisitoare pentru a fi gestionate separat, a aplica împreună cu mai mult succes pentru finanţări etc.
soluţia pentru a ieşi din dilema judeţ versus regiune este dată de consacrarea constituţională a principiului subsidiarităţii potrivit căruia entitatea administrativă superioară acţionează numai dacă şi în măsura în care obiectivele acelei acţiuni nu pot fi îndeplinite de o altă entitate administrativă situată la un nivel inferior
În opinia Comisiei, o nouă delimitare a judeţelor trebuie să ia în calcul geografia, tradiţia, capacitatea administrativă si diferenţele de cultură politică.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
