• Acasă
  • /
  • Business
  • /
  • Resimte RUSIA sancțiunile impuse petrolului său? Ce răspund experții

Resimte RUSIA sancțiunile impuse petrolului său? Ce răspund experții

Publicat: 17 februarie, 2023 09:12
Actualizat: 30 ianuarie, 2024 19:57

Resimte RUSIA sancțiunile impuse petrolului său? Experții spun că da. În ianuarie, veniturile din export pentru Rusia au fost de aproximativ 13 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o scădere cu 36% faţă de un an în urmă. Interdicţiile şi limitele de preţ care vizează petrolul rusesc au ”efectul scontat”, în ciuda producţiei şi exporturilor Rusiei surprinzător de rezistente din ultimele luni, a declarat Toril Bosoni de la Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), transmite CNBC.

Embargoul Uniunii Europene asupra produselor petroliere ruseşti a intrat în vigoare pe 5 februarie, bazându-se pe plafonul de 60 de dolari al preţului petrolului implementat de marile economii ale G7 (Grupul celor şapte), la 5 decembrie.

Rusia s-a orientat către piețele din Asia

Bosoni, şeful diviziei industriei şi pieţelor petroliere din cadrul AIE, a declarat pentru CNBC că producţia şi exporturile de petrol ruseşti s-au menţinut ”mult mai bine decât erau aşteptările”, în ultimele luni.

Acest lucru se datorează faptului că Moscova a reuşit să redirecţioneze o mare parte din ţiţeiul care mergea anterior în Europa către noi pieţe din Asia.

China, India şi Turcia, în special, au intensificat achiziţiile pentru a compensa parţial scăderea cu 400.000 de barili pe zi a exporturilor de ţiţei ruseşti către Europa. în ianuarie, potrivit raportului AIE privind piaţa petrolului.

De asemenea, o parte din petrolul rusesc încă se îndreaptă spre Europa prin conducta Drujba şi Bulgaria, ambele fiind scutite de embargoul UE.

Ca atare, producţia netă de petrol a Rusiei a scăzut în ianuarie cu doar 160.000 de barili pe zi faţă de nivelurile de dinainte de război, cu 8,2 milioane de barili de petrol transportaţi către pieţele din întreaga lume, a spus AIE.

Agenţia a adăugat că limitele de preţ ale G7 ar putea ajuta, de asemenea, la stimularea exporturilor ruseşti într-o oarecare măsură, deoarece Moscova este forţată să-şi vândă petrolul Urals la un preţ mai mic acelor ţări care respectă limitele, ceea ce îl face mai atractiv decât alte ţări.

În ciuda volumelor substanţiale de export ale Rusiei, Bosoni a susţinut că acest lucru nu înseamnă că sancţiunile au eşuat.

”Plafonul de preţ a fost instituit pentru a permite petrolului rusesc să continue să curgă pe piaţă, dar în acelaşi timp reducând veniturile ruseşti.

Veniturile Rusiei au scăzut cu adevărat

Chiar dacă producţia rusă vine pe piaţă, vedem că veniturile pe care Rusia le primeşte din petrol şi gaze ”au scăzut cu adevărat”, a spus Bosoni.

”De exemplu, în ianuarie, veniturile din export pentru Rusia au fost de aproximativ 13 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o scădere cu 36% faţă de un an în urmă”, a spus ea.

Încasările fiscale ruseşti din industria petrolului au scăzut cu 48% în acest an, aşa că în acest sens putem spune că plafonul de preţ îşi are efectul scontat.”

Ea a subliniat, de asemenea, discrepanţa tot mai mare dintre preţurile ţiţeiului rusesc Urals şi ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional.

Primul a avut o medie de 49,48 dolari pe baril în ianuarie, potrivit Ministerului rus de Finanţe, în timp ce petrolul Brent se tranzacţiona joi la peste 85 de dolari pe baril.

Este important că bugetul Rusiei pentru 2023 se bazează pe o medie a preţului petrolului Urals de 70,10 dolari pe baril, aşa că scăderea veniturilor fiscale din operaţiunile petroliere de la an la an lasă o gaură substanţială în finanţele publice.

Bosoni a mai remarcat că sunt indicii că Moscova ar putea să nu poată realoca comerţul cu produse petroliere în acelaşi mod în care are exporturile de ţiţei, motiv pentru care AIE se aşteaptă ca exporturile şi producţia să scadă în continuare în lunile următoare.

”Observam acum o oarecare realocare a comerţului cu produse, dar nu am văzut aceeaşi schimbare ca şi în cazul ţiţeiului, motiv pentru care ne aşteptăm să scadă exporturile ruseşti şi producţia să scadă”, a spus ea.

Rusia a anunţat săptămâna trecută că va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi, în martie, ca răspuns la cea mai recentă rundă de interdicţii occidentale, însumând aproximativ 5% din ultima sa producţie de ţiţei.

Cu toate acestea, Bosoni a spus că acest lucru este în conformitate cu aşteptările AIE.

În raportul său, AIE a sugerat că reducerea producţiei ar putea fi mai puţin pe motiv de represalii şi mai mult de o încercare a Moscovei de a susţine preţurile prin reducerea producţiei, mai degrabă decât să continue să vândă cu o reducere mare ţărilor care respectă limitele de preţuri impuse de G7.

Cererea globală de petrol

Se preconizează că cererea globală de petrol va creşte în 2023, după o încetinire bruscă în a doua jumătate a anului 2022, China reprezentând o parte substanţială din creşterea proiectată.

AIE a spus că o creştere pronunţată a traficului aerian în ultimele săptămâni a evidenţiat rolul central al livrărilor de combustibil pentru avioane, în creşterea în 2023.

Livrările de petrol sunt de aşteptat să crească cu 1,1 milioane de barili pe zi, ajungând la 7,2 milioane de barili pe zi în cursul anului 2023, cererea totală urmând să atingă un record de 101,9 milioane de barili pe zi.

Efectele celui mai recent embargo al petrolului din Occident şi ale plafonului de preţ vor fi un factor cheie în satisfacerea acestei creşteri a cererii, se arată în raportul AIE.

”La fel va fi şi poziţia Beijingului asupra activităţii interne a rafinăriilor şi a exporturilor de produse, pe fondul redeschiderii economiei sale.

ULTIMELE ȘTIRI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
4 septembrie, 2024
APM Cluj anunță o oportunitate: finanțări de 100.000 EUR pentru antreprenori sociali
12 iunie, 2024
Salariul minim crește din 1 iulie
1 aprilie, 2024
Daniel Metz, antreprenorul care a renunțat la afaceri pentru a preda studenților: „În 20 de ani, România este peste Austria”
27 martie, 2024
Ministerul de Finanțe amână momentul în care se va aplica OUG privind microîntreprinderile legate
12 martie, 2024
Miruna Dragoman, PwC România: ”Ordonanța trenuleț” a adus majorări substanțiale ale amenzilor

Investiții Imobiliare 2025. CEO Blitz, Cătălin Priscorniță, face radiografia pieței imobiliare 2025 într-un podcast găzduit ...

Investiții imobiliare 2025 – CEO Blitz, Cătălin Priscorniță, îți spune cu cât mai cresc prețurile la Cluj

Accesoriile sunt detalii esențiale care pot transforma orice ținută, oferindu-ți ocazia să îți exprimi personalitatea ...

Tendințe în accesorii: Statement sau discret? Ce se poartă în acest sezon

Augustin Fenesan de la IMM România analizează creșterea PIB-ului României pe cap de locuitor, evidențiind ...

PIB-ul pe cap de locuitor, umflat artificial în România: nu trăiesc atât de bine românii

Prim vicepreședintele IMM România, Augustin Feneșan, a vorbit în emisiunea Antreprenoriada despre intenția noului ministru ...

Augustin Feneșan de la IMM România, analiza momentului despre limitarea plăților cash

Sterică Fudulea de la IMM ROMÂNIA a fost ales Președinte al Consiliului Economic și Social. ...

Sterică Fudulea de la IMM ROMÂNIA, ales președinte al Consiliului Economic și Social

Începând din 15 ianuarie 2025, compania aeriană AnimaWings va conecta orașul Cluj-Napoca cu capitala României, ...

AnimaWings dă start zborurilor directe Bucureşti – Cluj şi retur începând cu 15 ianuarie 2025

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj şi compania aeriană LOT Polish Airlines întâmpină Noul An cu ...

Aeroportul Internaţional Cluj şi LOT Polish Airlines anunţă creşteri de frecvenţe pentru zborurile spre Varşovia

Tot mai mulți români din marile orașe se laudă că în România se trăiește mai ...

În România se trăiește mai bine decât în diaspora? Ce răspunde economistul Dan Mureșan
Success message!
Warning message!
Error message!