Timp de zeci de ani, copiii din Statele Unite şi URSS au fost instruiţi cum să reacţioneze la un atac nuclear. La un an de la invazia rusă în Ucraina, revine acest pericol pentru noile generaţii?, se întreabă Luminiţa Turcu, de la News.ro.
În timpul ofensivei sale, Vladimir Putin a anunţat alertarea „forţei de descurajare” nucleare a armatei sale. Un anunţ „periculos”, „iresponsabil” şi o escaladare „inacceptabilă” răspundea Washingtonul, avertizând Moscova despre „consecinţele catastrofale” pe care le-ar putea avea această declaraţie.
Dar, mai târziu, Moscova a repetat acele ameninţări, îngrijorând lumea prin faptul că nu exclude posibilitatea de a recurge la arma supremă, se arată într-un material AFP.
Pentru prima dată de la criza rachetelor din Cuba din 1962, lumea este expusă riscului de apocalipsă, a avertizat preşedintele american Joe Biden în octombrie.
„Nu a mai existat un anunţ public din partea Rusiei despre o ameninţare nucleară sporită din anii 1960”, a spus şi Avril Haines, directorul serviciilor de informaţii naţionale din SUA.
Ceasul apocalipsei a fost avansat
Oficialii ruşi au dorit ulterior să-şi clarifice comentariile, spunând că vor folosi arme nucleare doar în faţa unei „ameninţări existenţiale”, fără a preciza dacă au inclus în acel concept un atac care vizează cele patru regiuni ucrainene anexate în septembrie de Moscova.
Deşi nu au existat semne ale unei mobilizări nucleare ruseşti, un grup de oameni de ştiinţă a anunţat în ianuarie în „Buletinul oamenilor de ştiinţă atomici” că ceasul apocalipsei arată acum 90 de secunde până la miezul nopţii, apropiindu-se de ora fatidică pe care oamenii de ştiinţă speră că nu va fi niciodată atinsă.
„Ameninţările puţin voalate ale Rusiei de a folosi arme nucleare reamintesc lumii că o escaladare a conflictului – accidental, deliberat sau din greşeală – este un risc teribil. Posibilitatea ca acest conflict să scape de sub control rămâne mare”, au spus ei.
Tratate în impas
Această situaţie nu este doar rezultatul invaziei Ucrainei de către Rusia, ci şi al ruperii sau „morţii” tratatelor de limitare a armelor strategice care au atenuat în mod semnificativ tensiunile în timpul Războiului Rece.
Tratatul ABM (1972) de interzicere a rachetelor antibalistice, care a fost multă vreme cheia echilibrului nuclear dintre Statele Unite şi URSS, este caduc din 2002.
Cel privind forţele nucleare cu rază intermediară (INF), semnat în 1987, a expirat în 2019 după retragerile americane şi apoi ruse.
Iar în ultimul an, tratatul de reducere a armelor strategice New Start (2011) dintre Statele Unite şi Rusia care limitează focoasele nucleare a fost pus la încercare, Washingtonul acuzând din nou Moscova că nu l-a respectat.
Arme „învechite”
Potrivit cercetătorului specializat în arme de distrugere în masă Pavel Podvig, ameninţările din Rusia ar fi putut, în mod paradoxal, să facă lumea puţin mai sigură, amintind noilor generaţii de existenţa pericolului reprezentat de armele atomice.
El notează că Rusia probabil spera să-şi încheie rapid ofensiva în Ucraina, deoarece dispune de arme nucleare. Dar, în schimb, Moscova s-a lovit de sprijinul pe care NATO, înzestrată şi ea cu arme nucleare, l-a dat Kievului.
Este posibil ca războiul să fi arătat clar că armele nucleare erau „învechite”, conchide Podvig. După cum a văzut Rusia, „ele nu oferă securitate”, a adăugat el.
O respingere globală
Cercetătorul insistă şi asupra reacţiei puternice de respingere a liderilor mondiali la declaraţiile privind armele nucleare de la Moscova, în special cea a aliaţilor Rusiei: India şi China. Aceste răspunsuri au întărit ideea că ameninţările nucleare sunt tabu.
În septembrie, premierul indian Narendra Modi i-a spus direct lui Vladimir Putin.
În noiembrie, liderii G20 au declarat, la sfârşitul summitului de la Bali, Indonezia – la care a asistat Rusia – că utilizarea sau ameninţarea cu utilizarea armelor nucleare este „inacceptabilă”.
Şi mai grăitoare, potrivit lui Podvig, este declaraţia comună a lui Biden şi a liderului chinez Xi Jinping la Bali.
Cei doi lideri au convenit că „un război nuclear nu ar trebui să fie purtat şi nu poate fi niciodată câştigat” şi şi-au subliniat opoziţia faţă de utilizarea sau ameninţarea cu utilizarea armelor nucleare în Ucraina.
Washingtonul, la rândul său, şi-a atenuat propria retorică, mulţumindu-se să repete că folosirea armelor nucleare ar avea „consecinţe catastrofale”.