ROMÂNIA DĂ ORA DEMOCRAȚEI ÎNAPOI: ORDONANȚA care permite MIGRAȚIA primarilor de la un partid la altul va fi adoptată joi. Culmea cinismului, acest act normativ îi va permite și lui Emil Boc, cel care se declara împotriva traseismului politic, să demisioneze din PDL și să se înscrie în Partidul Mișcarea Populară fără să își piardă mandatul de primar. Deja este cu un picior în afara PDL pentru că o susține la președinție pe Elena Udrea.
Rare au fost cazurile în care un politician care a candidat independent a fost votat primar. De regulă, fără susținerea unui partid politic, care are un program, resurse de idei, financiare și logistice, un candidat are șanse spre zero să ajungă în fruntea unei comunități. Mai mult, primarul nu își poate îndeplini programul politic fără majoritatea din consiliul local care provine din același partid sau care este realizată printr-o alianță cu alte partide.
Când un candidat se prezintă în fața electoratului, cere de regulă oamenilor să voteze în funcțiile de consilieri locali oameni de aceeași culoare politică, pentru a-și putea pune în aplicare programul local de guvernare. Toate proiectele majore pentru comunitate propuse de primar vor fi votate în acest for.
Odată ce un primar schimbă partidul, iese în afara contractului simbolic pe care l-a încheiat la alegeri cu electoratul său. Cu alte cuvinte, nu își mai respectă angajamentele, deci trebuie să plece.
Legea 393 din 2004, adică Legea Statutului aleșilor locali, tocmai acest lucru a dorit să-l evite. A interzis primarilor migrarea politică iar cei care n-au respectat regula și-au pierdut funcția.
Legea din 2004 a fost adoptată după experiențele extrem de negative ale anilor ’90: pentru a racola cât mai mulți primari, guvernul aloca bani suplimentari de la bugetul de stat celor dispuși să se alăture partidului de guvernământ. De ce avea puterea nevoie de primari? Pentru a duce in oras/comună mesajul puterii si pentru a aduce voturi.
„Nu te înscrii la noi în partid? Nu primești bani pentru orașul/comuna ta, deci nu prinzi încă un mandat, pentru că nu îți vei putea onora promisiunile din campania electorală”. Cam acesta era mesajul pentru cei care nu migrau politic la comandă. Nu era doar un șantaj ordinar, ci și o formă de discriminare la adresa comunităților locale care contribuiau în mod egal la bugetul central.
Prin ORDONANȚA care permite MIGRAȚIA primarilor de la un partid și care ar urma să fie adoptată joi, România se întoarce în perioada neagră din anii 90. Este un uriaș pas înapoi al democrației.
În stitlul caracteristic, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi, înaintea şedinţei de Guvern, că este „în principiu, reticent” faţă de proiectul ordonanţei, dar că subiectul poate fi discutat „dacă există argumente”. E o portiță lasată deschisă pentru negocieri, având în vedere și faptul că pe agenda Uniunii există multe proiecte care au nevoie de sprijin, unul dintre ele fiind cel al autonomiei.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, vine și el cu o retorică ieftină pentru a susține ordonanța, afirmând că „nimeni nu obligă niciun primar să treacă la vreun partid” și că doar permite aleşilor locali „să decidă ei pentru ei”. E clar însă că un primat nu poate decide doar pentru sine, având în vedere că șantajele anilor ’90 au vizat viitorul comunității.
Premierul Victor Ponta a spus și el că ordonanţa este „necesară”. Argumentele țin de o conjunctură politică nu de interesul democratic legitim al românilor. Ponta spune că USL nu mai există și unii primari sunt puși în dificultate de noua realitate politică: Aleșii USL au candidat in 2012 cu Ponta si Antonescu si acum s-au trezit cu Blaga si Iohannis. Daca poate un primar care a candidat din partea unui partid sa treaca la alt partid – domnul Iohannis – atunci ceilalti de ce sa nu poata?”, s-a întrebat Ponta.
Cum ar fi însă ca aleșii USL, consilieri locali sau primari, să demisioneze, pentru că s-au prezentat în fața electoratului în anul 2012 promițând câte-n lună și-n stele, pentru ca doi ani mai târziu să rupă în bucăți contractul pe care l-au încheiat cu electoratul? Ce relevanță are a cui e vina, a lui Ponta sau Antonescu? Cu siguranță, vina nu este a oamenilor care, cu bună credință, le-au dat votul. O promisiune a fost flagrant încălcată, demisia de onoare a celor care au vândut proiectul USL oamenilor ar trebui să fie demult pusă pe masă. Dar trăim în România, și alte promisiuni vor ieși cu repeziciune din joben, iar oamenii vor rămâne cu gura căscată ca la circ.