Președintele Traian Băsescu a anunțat că România ar putea reveni asupra deciziei de a achiziționa 48 de aeronave compatibile cu aeronavele NATO, deși s-a angajat să facă acest efort înainte de intrarea în Alianță.„Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a spus Traian Băsescu înainte de întâlnirea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care va avea loc luni la Bruxelles înaintea summit-ului NATO din Chicago (20-21 mai 2012).Principalele declarații ale președintelui:
- – obiectivul României este ca la summit-ul NATO de la Chicago să fie declarată capacitatea interimară a NATO în ceea ce priveşte sistemul antirachetă, având în vedere că România a semnat şi este în curs de îndeplinire a tuturor aranjamentelor legale în ceea ce priveşte începerea instalării sistemului la Deveselu;
- – ceilalţi parteneri NATO, în mod deosebit Turcia, şi ea este în curs de implementare a părţii care îi revine din proiect.
- – un alt subiect pe care urmează să-l discut cu secretarul general al NATO este conceptul de „Smart Defence”; şi aici noi avem două aspecte de ridicat, de adus în atenţie şi poate de validat la acest nivel
- – după cum vă este cunoscut, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO. 48 de aeronave compatibile cu aeronavele NATO
- – în conceptul de „Smart Defence” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză.
- – spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat.
- – să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă.
- – de asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de „Smart Defence” la securitatea cibernetică – avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale Armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale.
- – Un alt subiect extrem de important, pe care l-am fixat împreună cu secretarul general, este procesul de tranziţie din Afganistan.
- – după cum ştiţi, România are circa 2.000 de militari. Vă pot spune că misiunile contingentului românesc în regiunea Zabul au rămas aceleaşi şi după ce am mărit efectivele şi trebuie să stabilim şi cu aliaţii, şi cu sistemele de comandă ale NATO un proces în care România, îndeplinindu-şi misiunile, să înceapă să-şi diminueze participarea în Afganistan.
- – Vă pot spune că nu se pune problema pentru anul 2012 – Statul Major General consideră că, pentru îndeplinirea misiunilor pentru 2012, efectivele pe care le avem în Afganistan asigură şi securitatea efectivelor, şi îndeplinirea misiunilor.
- – avem în vedere ca începând cu 2013 să trecem la o reducere considerabilă a efectivelor cu care suntem angajaţi în Afganistan, în condiţiile îndeplinirii misiunilor pe care le avem, dar şi ale transferului de responsabilitate către armata afgană, care se află, în parte, în instruirea militarilor români.
- – de altfel, la ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan
- – relaţia NATO-Rusia va fi un subiect de discuţie şi voi exprima punctele de vedere româneşti legate de această relaţie. Cert este că voi pleca de la premisa că este foarte bine să ai în Federaţia Rusă un partener în asigurarea securităţii regionale.
- – pe agendă se află problematica legată de menţinerea porţilor deschise pentru ţările de la sud de România, în mod deosebit pentru statele din Balcanii de Vest, dar nu mai puţin important pentru noi este şi discutarea perspectivei de avansare către Est – şi mă refer în mod expres la Georgia, din acest punct de vedere.