România plăteşte pentru defrişările perdelelor forestiere de protecţie

România plăteşte pentru defrişările perdelelor forestiere de protecţie: înzăpezirea căilor de comunicaţie şi a localităţilor.Perdelele forestiere de protecţie indeplinesc următoarele roluri:
– apără eroziunea solului şi protejează culturile agricole.
– iarna aceste perdele de protecţie, indeplinesc şi rolul de parazăpezi, protejând localităţile şi căile de comunicaţie de viscolele puternice.
– reduc viteza vânturilor, combat efectul inundaţiilor prin absorbţia apei in sol.
– atenuează zgomotul.Scurt istoricPrimele perdele de protecţie s-au făcut in anul 1880 in Ialomiţa. Apoi in anul 1884 sa-u plantat perdele de protecţie in sudul Olteniei cu scopul fixării nisipurilor şi evitarea deşertificării pe o lungime de 95 km, cu o lăţime de 1-3 km, specia folosită fiind salcâmul.
Efectul acestor perdele a fost pozitiv in sensul că recoltele agricole din zona perdelelor au fost mult mai mari decât pe restul suprafeţelor cultivate.Până in anul 1937 nu s-au mai plantat perdele de protecţie, dar in acel an s-a reluat activitatea de plantare, astfel că in 1957 existau deja 9500 de hectare.In anul 1969 prin HCM (Hotărâre a Consiliului de Miniştri ) s-a trecut la defrişarea perdelelor de protecţie, in scopul creerii de suprafeţe agricole. In acelaşi an după defrişarea acestor perdele, vânturile puternice din vara au ridicat şi depus un strat gros de nisip, accentuâd tendinţa de deşertificare. Din cele 9500 de hectare existente in perioada 1969-1980, au mai rămas abia 900 de hectare restul s-au defrişat.Abia in anul 2002 Parlamentul României, inţelegând importanţa acestor perdele, a adoptat legea 289 din 15 mai 2002 care urmărea in principal următoarele obiective:
– identificarea zonelor in care sunt necesare perdele forestier, amplasarea şi infiinţarea lor.
– gospodărirea perdelelor forestiere de protecţie.
– finanţarea lucrărilor.Dar cum in România legile se respectă aşa cum ştim cu toţii, parametri planificaţi nu s-au respectat, plantându-se foarte, foarte puţin, iar rezultatele negative sa-u arătat acum in această iarnă, când localităţi şi căi de comunicaţie au fost inzăpezite. Dacă s-ar fi creat aceste perdele de protecţie efectele dezastrului din acest an ar fi fost mult mai reduse.