România va avea COMANDAMENT NATO și SCUTUL ANTIRACHETĂ de la Deveselu funcțional din 2015, iar în Marea Neagră va fi înființat un centru de antrenament şi exerciţii navale România -Bulgaria – SUA. Vedeți principalele declarații făcute de preşedintele Traian Băsescu la finalul lucrărilor Summitul Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Newport (Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord).
În ceea ce ne priveşte, am avut un set de obiective – şi o spun fără nicio reţinere – toate au fost atinse.
Acest summit a adoptat 20 de documente din care 5 sunt publice şi 15 sunt nepublice, sunt documente secrete.
Cele 5 documente publice sunt: comunicatul summitului, declaraţia privind relaţia transatlantică, o declaraţie extrem de importantă care arată angajamentul Statelor Unite pentru Europa şi al Europei pentru parteneriatul cu Statele Unite. În plus, această declaraţie stabileşte şi obligaţia statelor de a reveni la finanţarea cheltuielilor de apărare cu 2% din bugetul de stat şi 20% din acest buget pentru echipament.
Al treilea document este declaraţia comună NATO – Ucraina, al patrulea document este declaraţia privind Afganistanul, al cincilea document este declaraţia privind forţele armate.
Obiectivele noastre, aşa cum ele sunt reflectate în documentele summitului: adoptarea planului de acţiune, este vorba de Readiness Action Plan, în terminologia NATO. Prin acest document s-a decis prezenţa NATO pe teritoriul statelor de la frontiera de est a NATO, inclusiv pe teritoriul României.
Ce înseamnă acest Readiness Action Plan? Am văzut că aţi transmis că „noi baze militare în România”. Vreau să fim foarte clari: România are două baze militare româno-americane, una la Kogălniceanu şi alta la Deveselu.
În rest, sunt staţionări temporare, exerciţii, aplicaţii, manevre militare ş.a.m.d. Planul de acţiune însă măreşte prezenţa militară alternativă şi continuă pe teritoriul României.
Spre exemplu, în momentul de faţă avem pe teritoriu circa 1.400 de militari americani, din care 600 sunt puşcaşi marini militari de elită.
Aceste efective vor creşte, vor fi flexibile, se vor adapta la situaţia de zi cu zi, dacă vreţi, dar important este că există un plan, că se ştie de unde vin aceste trupe, că pot fi dislocate imediat şi sunt gata echipate pentru orice tip de acţiune.
Vom avea o structură de comandament NATO de dimensiuni acceptabile. Avem toată infrastructura gata
Este o ofertă directă a Statelor Unite, făcută în summit de preşedintele Obama, crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii şi antrenamente care se vor face împreună cu flota României şi a Bulgariei. Acest centru de antrenament va fi tot timpul alimentat cu nave din flota militară a Statelor Unite.
Extrem de important pentru noi este faptul că Marea Neagră este evidenţiată în documentele summitului cu o dimensiune importantă a securităţii euroatlantice, ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă din Ucraina.
În declaraţie veţi găsi, de asemenea, afirmaţiile cu privire la faptul că programul de amplasare a elementelor scutului antirachetă se derulează în parametrii planificaţi şi, de asemenea, afirmaţia că în 2015 baza de la Deveselu este menţionată în declaraţie, va fi funcţională şi va contribui la securitatea spaţiului aliat.
Există şi un lucru care n-o să-i placă domnului prim-ministru, angajamentul aliaţilor de a se ajunge la un buget reprezentând 2% din PIB al fiecărei ţări. Ne place, nu ne place, aşa cum am spus la începutul declaraţiei de presă, libertatea nu este gratis.
Sunt 4 programe la nivel NATO din care unul îl preia România ca naţiune cadru pentru programul care vizează siguranţa cibernetică a Ucrainei.
Acestea au fost obiectivele noastre, pe acestea le-am atins.
Am convingerea că declaraţia summitului va fi una care va face pe oricine să se gândească de 10 ori dacă i-ar place să aibă întâlnire cu NATO prin flancul de est al organizaţiei.
România s-a angajat să participe la operaţiunea Resolute Support pentru Afganistan cu 220 de militari, 200 de instructori şi 20 poliţie militară.
Între timp, am primit solicitări să preluăm şi paza a două aeroporturi, Kandahar şi Kabul. Încă nu avem o hotărâre CSAT, vom discuta acasă şi vedem dacă ne putem asuma preluarea pazei unuia din cele două aeroporturi pentru care am fost solicitaţi. Asta ar însemna să dislocăm în Afganistan un efectiv de circa 400 de militari.
Ne-am făcut treaba, România este în siguranţă şi dacă cineva s-ar gândi să o apropie de situaţia de nesiguranţă ar exista o reacţie năprasnică a organizaţiei şi în nesiguranţă nu am fost puşi numai noi prin aceste decizii, ci tot flancul estic, balticii, Polonia, România, Bulgaria şi bineînţeles Turcia.
Unul din parteneri şi ne referim la Federaţia Rusă a încălcat grav legislaţia internaţională, a încălcat grav chiar principiile Actului Fondator al relaţiei Federaţia Rusă – NATO sau NATO-Federaţia Rusă, prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În această situaţie, nimeni nu ne poate obliga, deşi am dori, să avem condiţii să respectăm în continuare Actul Fondator NATO-Federaţia Rusă.
NATO nu s-a angajat la niciun sprijin militar pentru Ucraina, s-a angajat la sprijin militar pentru ţările din flancul estic al NATO.
România s-a angajat să ajungă la 2% din PIB pentru bugetul apărării în 2017. Eu sunt convins că putem devansa puţin ca să ne îndeplinim şi noi obligaţiile, nu numai să aşteptăm să ne vină aviaţia aliaţilor, să ne vină navele de război ale aliaţilor, să ne vină puşcaşii marini ai aliaţilor. (…) România totuşi în perioadă de criză a achiziţionat 6 aeronave de transport şi a 7-a soseşte în următoarele luni, este vorba de avioanele de transport, Spartan care s-au alăturat Flotei DC 130, deci România şi-a dobândit o capacitate de proiecţie a forţei în teatrele de operaţiuni consistentă, considerabilă. În aceeaşi perioadă de criză, România a achiziţionat şi a plătit circa 60 de transportoare blindate Piranha, moderne, care pot face faţă teatrelor de operaţiuni fără probleme.
De asemenea, România a declanşat programul de achiziţie F 16, în această perioadă, de criză, când a avut bugetul sub 2%. Deci, nu suntem o ţară care a stat să vadă cum e cu criza şi nu a făcut nimic pentru propriile forţe armate.