Sedinţă aniversară PNL Cluj la 90 de ani de la înființare. VEZI ISTORICUL FILIALEI

Partidul Naţional Liberal filiala Cluj, în colaborare cu Societatea Academică “Gh. I. Bratianu”, organizează o şedinţă aniversară dedicată celor 90 de ani de la constituirea PNL Cluj. Evenimentul va avea loc miercuri începând cu orele 17:30, în sala ,,Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (Str. Clinicilor numarul 2).Aflați în următoarele rânduri istoricul PNL Cluj prezentat chiar de filiala clujeană a partidului.Primul congres al PNL Cluj a avut loc în 23 Octombrie 1921.Atunci când Ion I. C. Brătianu aşternea pe hârtie cuvintele: “Parcă e prea mare fericirea ca să fie reală. Greutăţile sunt mari. Pe deasupra tuturor, multă răbdare se cere şi Dumnezeu ştie dacă în starea în care se află ţara această virtute e uşor de manifestat. Generaţiile viitoare îşi vor închipui că oameni mai fericiţi ca noi, a doua zi după victorie, n-au putut fi, pe când în realitate niciodată n-au fost răspunderile mai mari şi sarcina mai grea.”, lăsa posterităţii mesajul prin care făuritorii întregirii României exprimau credinţa lor profundă în misiunea pe care Istoria le-a încredinţat-o.Marele om politic liberal s-a aflat în fruntea celor care şi-au închinat viaţa şi energiile împlinirii “marilor răspunderi” pe care şi le-au asumat, între care integrarea noilor provincii în sistemul social-economic şi politic românesc, adoptarea unei noi Constituţii pe baza căreia să fie realizată unificarea administrativă şi legislativă.În procesul de înfiinţare a structurilor organizatorice liberale în Ardeal, mai precis la Cluj, momente importante au fost apariţia, în 1 august 1920, a primului ziar liberal “Înfrăţirea” şi formarea comitetului de iniţiativă pentru înfiinţarea organizaţiei locale. Ilustrativ pentru crezul politic al fondatorilor liberalismului clujean, exprimat în chiar primul număr al ziarului amintit, este pasajul: “Titlul sub care apare ziarul nostru este legat de programul de viitor necesar consolidării României Mari.Numai bazându-ne pe acea înfrăţire firească putem să sporim puterea de înfăptuire a întregului neam, azi pentru întâiaşi dată stăpân al propriei sorţi.”. Un an mai târziu, în 23 octombrie 1921, la primul congres al organizaţiei PNL Cluj, primul preşedinte ales, profesorul universitar Nicolae Bănescu sublinia: “Conştient de marea misiune nouă ce va îndeplini, Partidul Naţional Liberal şi-a dat şi el o nouă organizare, în cadrele căreia orice energie onestă poate avea loc. Sprijinirea şi întărirea edificiului monarhic al Statului, întemeiate pe armonizarea tuturor intereselor sociale, e punctual cardinal al programului nostru. Pentru această nouă organizare s-a adunat şi Congresul nostru judeţean.”Ulterior, alte ziare liberale clujene “Înfrăţirea satelor”, “Naţiunea”, “Naţiunea Română” au polarizat atenţia membrilor partidului şi a simpatizanţilor, ele propunându-şi să realizeze şi acea “educaţie politică” apreciată ca necesară de conducătorii liberaliDin anul 1924, funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a fost preluată de acad. Alexandru Lapedatu, eminent istoric şi proeminentă personalitate a vieţii politice liberale, învestit apoi ca “şef al Ardealului liberal”. Alături de numele lui, între fruntaşii organizaţiei liberale clujene întâlnim nume prestigioase ale vieţii universitare precum: Nicolae Bănescu, Nicolae Drăganu, Virgil Bărbat, Florian Ştefănescu-Goangă, Dumitru M. Teodorescu, Emil Panaitescu, Gheorghe Bogdan-Duică, Iosif Popovici, Alexe Procopovici, Petre Grimm, Gheorghe Mateescu, Constantin Daicoviciu, Ştefan Paşca, Sever Pop, de la Facultatea de Litere şi Filosofie, Vasile Dimitriu, Bogdan G. Ionescu, Camil Negrea, Victor Onişor, Alexandru Angelescu, Tiberiu Moşoiu, Dumitru Mototolescu, Constantin Petrescu-Ercea, Eugeniu Sperantia, Gheorghe Strat, Liviu Lazăr, de la Facultatea de Drept, Teodor Angheluţă, Dimitrie Călugăreanu, Aristide Grădinescu, Ioan Grinţescu, Dumitru V. Ionescu, Ştefan Secăreanu, Vasile Meruţiu, Ion Tănăsescu, Ioan Scriban, Otto Protescu, Dan Rădulescu, Gheorghe Iuga, G. N. Gheorghiu, de la Facultatea de Ştiinţe, Titu Gane, C. I. Urechia, Dimitrie Negru, Victor Papilian, Ioan Drăgoiu, Gheorghe Martinescu, Alexandru Rădulescu, Gheorghe Buzoianu, Emil Ţeposu, Orient Gyula, Cristea Grigoriu, Axente Iancu, Constantin Stanca, de la Facultatea de Medicină, Gheorghe N. Leon, Ioan Mateiu, Pavel Roşca, de la Academia Comercială, Gheorghe P. Antonescu, Ion M. Dobrescu, Iordache Drăgan, Constantin Martinovici, Ioan Oţoiu, Constantin Popescu-Bălteni, Alexandru Petrescu, Neagoe Naum, de la Academia de Agricultură.Acestora li s-au adăugat alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice, cultural-artistice, religioase, ale învăţământului secundar şi primar din Cluj şi din localităţile rurale. Mulţi medici şi avocaţi, actori, studenţi, patroni de întreprinderi industriale şi comerciale, muncitori şi ţărani fruntaşi din satele judeţului au fost prezenţi pe scena politică, îndeosebi cu prilejul alegerilor locale şi parlamentare. Deputaţii şi senatorii clujeni s-au remarcat în dezbaterile parlamentare, iar alţi fruntaşi au fost desemnaţi de conducerea centrală la şefia unor organizaţii judeţene ardelene (Vasile Meruţiu – Năsăud, Gheorghe N. Leon – Târnava Mică, Titu Gane – Târnava Mare, Augustin Pordea – Odorhei, Emil Panaitescu – Sălaj).Odată cu instalarea regimului comunist în România, un mare număr de fruntaşi ai PNL Cluj au avut de suportat regimul de represiune instaurat, prin pierderea libertăţii personale, a situaţiilor şi a bunurilor agonisite, prin întregul cortegiu de privaţiuni la care au fost supuşi împreună cu familiile lor. Amintim aici doar faptul că preşedintele organizaţiei judeţene Cluj, prof. universitar, acad. Alexandru Lapedatu şi-a pierdut viaţa în temniţa de la Sighet la 30 august 1950, iar alţii în alte temniţe şi lagăre de muncă.Partidul Naţional Liberal filiala Cluj, în colaborare cu Societatea Academică “Gh. I. Bratianu”, organizează o şedinţă aniversară dedicată celor 90 de ani de la constituirea PNL Cluj.Evenimentul va avea loc miercuri începând cu orele 17:30, în sala ,,Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (Str. Clinicilor numarul 2).Aflați în următoarele rânduri istoricul PNL Cluj prezentat chiar de acest partid. Primul congres al PNL Cluj a avut loc în 23 Octombrie 1921.Atunci când Ion I. C. Brătianu aşternea pe hârtie cuvintele: “Parcă e prea mare fericirea ca să fie reală. Greutăţile sunt mari. Pe deasupra tuturor, multă răbdare se cere şi Dumnezeu ştie dacă în starea în care se află ţara această virtute e uşor de manifestat. Generaţiile viitoare îşi vor închipui că oameni mai fericiţi ca noi, a doua zi după victorie, n-au putut fi, pe când în realitate niciodată n-au fost răspunderile mai mari şi sarcina mai grea.”, lăsa posterităţii mesajul prin care făuritorii întregirii României exprimau credinţa lor profundă în misiunea pe care Istoria le-a încredinţat-o.Marele om politic liberal s-a aflat în fruntea celor care şi-au închinat viaţa şi energiile împlinirii “marilor răspunderi” pe care şi le-au asumat, între care integrarea noilor provincii în sistemul social-economic şi politic românesc, adoptarea unei noi Constituţii pe baza căreia să fie realizată unificarea administrativă şi legislativă.În procesul de înfiinţare a structurilor organizatorice liberale în Ardeal, mai precis la Cluj, momente importante au fost apariţia, în 1 august 1920, a primului ziar liberal “Înfrăţirea” şi formarea comitetului de iniţiativă pentru înfiinţarea organizaţiei locale. Ilustrativ pentru crezul politic al fondatorilor liberalismului clujean, exprimat în chiar primul număr al ziarului amintit, este pasajul: “Titlul sub care apare ziarul nostru este legat de programul de viitor necesar consolidării României Mari.Numai bazându-ne pe acea înfrăţire firească putem să sporim puterea de înfăptuire a întregului neam, azi pentru întâiaşi dată stăpân al propriei sorţi.”. Un an mai târziu, în 23 octombrie 1921, la primul congres al organizaţiei PNL Cluj, primul preşedinte ales, profesorul universitar Nicolae Bănescu sublinia: “Conştient de marea misiune nouă ce va îndeplini, Partidul Naţional Liberal şi-a dat şi el o nouă organizare, în cadrele căreia orice energie onestă poate avea loc. Sprijinirea şi întărirea edificiului monarhic al Statului, întemeiate pe armonizarea tuturor intereselor sociale, e punctual cardinal al programului nostru. Pentru această nouă organizare s-a adunat şi Congresul nostru judeţean.”Ulterior, alte ziare liberale clujene “Înfrăţirea satelor”, “Naţiunea”, “Naţiunea Română” au polarizat atenţia membrilor partidului şi a simpatizanţilor, ele propunându-şi să realizeze şi acea “educaţie politică” apreciată ca necesară de conducătorii liberaliDin anul 1924, funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a fost preluată de acad. Alexandru Lapedatu, eminent istoric şi proeminentă personalitate a vieţii politice liberale, învestit apoi ca “şef al Ardealului liberal”. Alături de numele lui, între fruntaşii organizaţiei liberale clujene întâlnim nume prestigioase ale vieţii universitare precum: Nicolae Bănescu, Nicolae Drăganu, Virgil Bărbat, Florian Ştefănescu-Goangă, Dumitru M. Teodorescu, Emil Panaitescu, Gheorghe Bogdan-Duică, Iosif Popovici, Alexe Procopovici, Petre Grimm, Gheorghe Mateescu, Constantin Daicoviciu, Ştefan Paşca, Sever Pop, de la Facultatea de Litere şi Filosofie, Vasile Dimitriu, Bogdan G. Ionescu, Camil Negrea, Victor Onişor, Alexandru Angelescu, Tiberiu Moşoiu, Dumitru Mototolescu, Constantin Petrescu-Ercea, Eugeniu Sperantia, Gheorghe Strat, Liviu Lazăr, de la Facultatea de Drept, Teodor Angheluţă, Dimitrie Călugăreanu, Aristide Grădinescu, Ioan Grinţescu, Dumitru V. Ionescu, Ştefan Secăreanu, Vasile Meruţiu, Ion Tănăsescu, Ioan Scriban, Otto Protescu, Dan Rădulescu, Gheorghe Iuga, G. N. Gheorghiu, de la Facultatea de Ştiinţe, Titu Gane, C. I. Urechia, Dimitrie Negru, Victor Papilian, Ioan Drăgoiu, Gheorghe Martinescu, Alexandru Rădulescu, Gheorghe Buzoianu, Emil Ţeposu, Orient Gyula, Cristea Grigoriu, Axente Iancu, Constantin Stanca, de la Facultatea de Medicină, Gheorghe N. Leon, Ioan Mateiu, Pavel Roşca, de la Academia Comercială, Gheorghe P. Antonescu, Ion M. Dobrescu, Iordache Drăgan, Constantin Martinovici, Ioan Oţoiu, Constantin Popescu-Bălteni, Alexandru Petrescu, Neagoe Naum, de la Academia de Agricultură.Acestora li s-au adăugat alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice, cultural-artistice, religioase, ale învăţământului secundar şi primar din Cluj şi din localităţile rurale. Mulţi medici şi avocaţi, actori, studenţi, patroni de întreprinderi industriale şi comerciale, muncitori şi ţărani fruntaşi din satele judeţului au fost prezenţi pe scena politică, îndeosebi cu prilejul alegerilor locale şi parlamentare. Deputaţii şi senatorii clujeni s-au remarcat în dezbaterile parlamentare, iar alţi fruntaşi au fost desemnaţi de conducerea centrală la şefia unor organizaţii judeţene ardelene (Vasile Meruţiu – Năsăud, Gheorghe N. Leon – Târnava Mică, Titu Gane – Târnava Mare, Augustin Pordea – Odorhei, Emil Panaitescu – Sălaj).Odată cu instalarea regimului comunist în România, un mare număr de fruntaşi ai PNL Cluj au avut de suportat regimul de represiune instaurat, prin pierderea libertăţii personale, a situaţiilor şi a bunurilor agonisite, prin întregul cortegiu de privaţiuni la care au fost supuşi împreună cu familiile lor. Amintim aici doar faptul că preşedintele organizaţiei judeţene Cluj, prof. universitar, acad. Alexandru Lapedatu şi-a pierdut viaţa în temniţa de la Sighet la 30 august 1950, iar alţii în alte temniţe şi lagăre de muncă.