UPDATE: Slujba creștină de înmormântare poate fi oficiată doar dacă defunctul este așezat în pământ, potrivit cu credința creștină: ”Din pământ venim, în pământ ne întoarcem”. Potrivit cu DORINȚA EXPRESĂ a regizorului Sergiu Nicolaescu de a alege o practică ce nu are legătură cu tradiția creștină – incinerarea trupului – acesta nu va putea beneficia de asistența bisericii la trecerea din lume.Arhiepiscopia Bucureştilor consideră că o înmormântare în spiritul creştin este menită să păstreze renumele marelui regizor în conştiinţa poporului român. Ba mai mult, Arhiepiscopia Bucureştilor va asigura jumătate din cheltuielile de înmormântare ale maestrului:”Pentru a păstra renumele lui Sergiu Nicolaescu în conştiinţa poporului român în majoritate ortodox, Arhiepiscopia Bucureştilor a făcut apel către familia marelui regizor să-l înmormânteze creştineşte, iar în acest sens, Arhiepiscopia Bucureştilor şi Parohia Parc Domenii din Bucureşti (Biserica Caşin) vor asigura jumătate din cheltuielile de înmormântare ale regretatului regizor. Incinerarea este o practică necreştină. În plus, Primăria Capitalei poate oferi un loc de veci la Cimitirul Bellu, în zona unde sunt înmormântate personalităţile lumii artistice”, a declarat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.Patriarhia Română a anunțat anul trecut că nu va oferi asistență religioasă enoriașilor care aleg incinerarea în locul înmormântării, o hotărâre a Sfântului Sinod Ortodox care actualiza o decizie din anul 1928, prin care credincioșii trebuiau să respecte înhumarea celor adormiți.Reprezentanții Bisericii Ortodoxe cred că „incinerarea este un păcat, pentru că trupul, primind sfințirea lui Dumnezeu, nu se cuvine a fi ars, iar trupul se naște din pământ și în pământ se întoarce”.”Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 5 iulie 2012, menţinând în vigoare hotărârea din 15 iunie 1928, reconfirmată la 20 februarie 1933, a luat mai multe hotărâri faţă de practica necreştină a incinerării morţilor, după cum informează Cancelaria Sfântului Sinod: Celor ce totuşi au fost incineraţi sau se vor incinera din proprie voinţă, să li se refuze orice serviciu religios, atât la înmormântare, cât şi la pomenirile pentru morţi”, scrie basilica.ro.
Declaraţia de presă a Mitropolitului Andreicuţ din 27 octombrie 2011, cu privire la controversa ”Înhumare sau Incinerare?”
”Conform tradiţiei noastre creştine, ba chiar şi iudaice şi musulmane, morţii se înhumează şi nu se ard. Incinerarea este o practică de sorginte păgână sau hinduistă. La începuturi, Biserica s-a confruntat cu practica greco-romană, care presupunea incinerarea morţilor, şi a biruit-o.Doar odată cu secularizarea şi cu îndepărtarea societăţii Occidentale de Biserică, practica incinerării a reapărut în veacul al XIX-lea. Întâi discret, în Statele Unite, apoi în ţările din Nordul Europei şi în Marea Britanie.S-a încercat, din motive ideologice, introducerea incinerării în Uniunea Sovietică, regimul ateu de acolo, vrând să sublinieze faptul că, odată cu moartea, totul s-a terminat, inclusiv rămăşiţele pământeşti trebuie făcute să dispară.Biserica Creştină în general, şi cea Ortodoxă, în special, n-au fost de acord niciodată cu incinerarea defuncţilor. Biserica Ortodoxă a şi interzis oficierea ceremoniei religioase pentru persoanele care sunt incinerate.Dacă e să mergem pe firul istoriei, vom spune că Biserica Ortodoxă Română a luat poziţie în mai multe rânduri împotriva incinerării. Pravila de la Govora, care apărea în anul 1641 spunea în glava 378: „Să nu se ardă trupurile!”În 1923 Asociaţia generală a clericilor se opunea construirii crematoriului „Cenuşa” din Bucureşti. În 1928 Sfântul Sinod hotăra:
1) preoţii să-i prevină pe credincioşi că, dacă cineva este incinerat, Biserica îi refuză orice serviciu religios;
2) înainte de a oficia slujba înmormântării, preoţii îi vor întreba pe membrii familiei în care cimitir va fi înmormântat defunctul;
3) celor care au fost incineraţi sau urmează să fie incineraţi li se va refuza slujba înmormântării.În 1933 Sfântul Sinod a emis o Pastorală în care li se atrăgea preoţilor atenţia că, dacă vor oficia slujba înmormântării pentru cei ce urmează să fie incineraţi, vor fi deferiţi judecăţii Consistoriului disciplinar.După 1989 Sfântul Sinod a mai abordat acest subiect, în legătură cu unii preoţi indisciplinaţi care oficiau servicii religioase la crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti, rămânând pe poziţia hotărârilor amintite.Biserica are raţiunile ei atunci când e vorba de respingerea incinerării. Nu e vorba că Dumnezeu, la Parusie (a doua venire a lui Hristos, n.r.) nu-i va putea învia şi pe cei incineraţi. Ci este vorba de alte considerente morale, dintre care, pe unele le trecem în revistă:
1. Este vorba de a respecta cuvântul lui Dumnezeu: „pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” (Facere 3, 19). Acest cuvânt al Sfintei Scripturi este preluat de slujba înmormântării şi de cea a parastasului.
2. Înmormântarea mărturiseşte atât stricăciunea, cât şi preamărirea şi învierea trupurilor. Incinerarea, promovată în general de oameni nereligioşi, este o contramărturie pentru amândouă. Ar vrea să sugereze că nu este nici stricăciune a trupurilor, nici înviere a lor.
3. Ca şi grâul, trupurile sunt puse în pământ pentru a renaşte la o altă modalitate de existenţă.
4. Înmormântarea Domnului Hristos şi Învierea Sa din morţi au pentru creştini o valoare arhetipală.Să nu mai adăugăm apoi faptul că tradiţia noastră de două mii de ani are o mare valoare. Sufletul îţi cere să ai un mormânt al celor plecaţi, lângă care să te reculegi, să pui o floare, să-ţi dai seama că faci parte dintr-un şir nesfârşit de oameni minunaţi care-ţi dau încredinţarea că nu eşti suspendat într-un vid, ci faci parte dintr-un neam. Vizitarea Cimitirului Central din Cluj, de exemplu, are un efect educativ deosebit.”Tu eşti de acord cu incinerarea morţilor? Vezi cum stau lucrurile în Europa şi care este poziţia Bisericii Ordodoxe pe acest subiectSergiu Nicolaescu a murit la vârsta de 82 de ani, după ce fusese internat la Spitalul de Urgență Elias din data de 27 decembrie pentru o afecțiune digestivă cronică, scrie evz.roUlterior medicii l-au diagnosticat cu o cu totul altă boală. Acesta a fost operat laparoscopic în data de 28 decembrie.Interventia chirurgicala a fost impusă de evoluția clinică în contextul afecțiunii digestive cronice benigne cunoscute. Intraoperator a fost descoperita o peritonită localizată cu punct de plecare apendicular, care a fost rezolvată laparoscopic. Intervenția chirurgicala a decurs fără incidente.Regizorul și actorul Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu, pe 13 aprilie 1930. A absolvit Universitatea Politehnica București ca inginer mecanic, iar după absolvire a început să lucreze la filmări combinate în cadrul Studioului cinematografic Alexandru Sahia, specializat în filme documentare și jurnale de actualități. A jucat în multe filme: Supraviețuitorul, Cu mâinile curate, Pistruiatul. Întreaga filmografie poate fi consultată pe wikipedia.org.La începutul lui decembrie, în Senat, Sergiu Nicolaescu le-a mulţumit colegilor săi pentru perioada petrecută împreună, precizând că nu a mai candidat pentru un nou mandat deoarece mai are puţini ani de trăit pe care vrea să-i termine în profesia sa, relatează gandul.info.”Vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-aţi dăruit stimă şi consideraţie, simţăminte pe care şi eu vi le datorez. Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» şi vreau să vă spun în acelaşi timp «La mulţi ani!» şi sărbători fericite”, a spus Nicolaescu de la tribuna Senatului, în ultima şedinţă a actualei legislaturi, fiind aplaudat de cei prezenţi.