SCANDAL. Extremisti unguri de la „Miscarea celor 64 de comitate” au acoperit cu un steag al asa-zisului Tinut Secuiesc stema de pe cladirea in care functioneaza Ambasada Romaniei la Budapesta. Gestul este un raspuns la declaratiile premierului Romaniei, Mihai Tudose, referitoare la obiectivele autonomiste expuse de politicienii maghiari la inceptutul anului. „Dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat Mihai Tudose.
Pe site-ul UDMR a fost publicata in 8 ianuarie 2018 o rezoluție comună a organizațiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, la 25 de ani de la Declarația de la Cluj-Napoca.
Organizatiile politice maghiare vor autonomie
„Noi, reprezentanții Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanți responsabili și legitimi ai comunității maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru armonizarea conceptelor de autonomie:
Maghiarii din Transilvania trăiesc în situații interetnice diferite, au posibilități, proiecte și viziuni diferite și, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localitățile unde populația maghiară este majoritară și autonomie culturală pentru toți maghiarii din România.
Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc
Considerăm că autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competențe legislative și executive regionale în domeniul educației, culturii, informării, economiei, dar și domeniul funcționării propriului aparat de administrație publică. În ceea ce privește statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.
Statut special administrativ
Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.
Autonomia culturală
Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toți maghiarii din România în domeniul educației, informării publice precum și în domeniile esențiale de păstrare și perpetuare a identității naționale și a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunității. Recunoașterea ei prin lege și crearea unui sistem instituțional este singura soluție viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităților maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunități dispersate, păstrarea identității naționale și prosperitatea pe pământul natal.
Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale și a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie, să fie înaintate și adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic și social posibil.
Avem convingerea că un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania și în vederea obținerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunității maghiare”, arata rezolutia adoptata de Uniunea Democrata Maghiara din România, Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular Maghiar din Transilvania.
Reactia lui Mihai Tudose: „Refuz orice dialog legat de autonomie”
Premierul Mihai Tudose a scris pe Facebook ca nu va intra in dialog pe tema autonomiei vizate de politicienii maghiari.
„În calitate de român şi de prim-ministru, refuz orice dialog legat de autonomia unei părţi a României. Este o încălcare a Constituţiei acestei ţări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea şi indivizibilitatea statului român”, scrie premierul Mihai Tudose.
Premierul spune ca avansarea unei astfel de discutii reprezintă „o încercare de destabilizare a unităţii României în anul Centenarului”.
”Dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat premierul Mihai Tudose.
Protestul lui Tokes
Președintele CNMT, europarlamentarul Tokes Laszlo s-a aratat foarte deranjat de reactia lui Mihai Tudose: „După acest moment (al rezolutiei partidelor maghiare – n.red.) a venit ca un duș rece nechibzuita declarația dezaprobatoare a primului ministru român Mihai Tudose, în care de la autonomie a ajuns direct la spânzurarea acelor maghiari/secui care se fac răspunzători de arborarea drapelului secuiesc.
(…) protestăm cu indignare împotriva acestei atitudini maghiarofobe brutale a șefului guvernului român, poziție care se asemuie în felul ei doar cu antisemitismul. Este intolerabil ca unul dintre liderii unui stat european să fluture simbolul național al secuilor ca pe o „pânză roșie (însângerată)”, ațițând societatea românească majoritară împotriva maghiarimii prin criminalizarea aspirațiilor lor de autodeterminare, juste și legale.
Nici scuzele de rigoare, nici retractarea celor spuse nu l-ar scuti pe primul ministru, doar imediata lui demisie ar mai ameliora cumva situația.
Salutând declarația de protest al UDMR, îi solicit președintelui Hunor Kelemen ca în cazul întârzierii demisiei lui Mihai Tudose să suspende în 24 ore colaborarea parlamentară cu partidele de guvernământ”, a afirmat Tokes Laszlo.
Gest provocator la Budapesta
Marius Pașcan, deputat al Partidului Mișcarea Populară Mureș, a informat ca extremistii unguri de la ,,Mișcarea celor 64 de Comitate” din Ungaria au comis un gest de sfidare si provocare la adresa Romaniei.
„In noaptea de 12 spre 13 ianuarie 2018, extremistii unguri din ,,Mișcarea celor 64 de Comitate” din Ungaria au acoperit emblema Ambasadei României de la Budapesta cu însemnul secuiesc.
Nădăjduiesc ca autoritățile României să nu rămână într-o expectativă lașă și să reacționeze cu fermitate, pe cale oficială, solicitându-i premierului Ungariei, Viktor Orban, să ofere cuvenitele reacții și aplicarea sancțiunilor legale. Astfel de acțiuni sunt periculoase și se pot amplifica și radicaliza dacă nu sunt stopate din fașă. Dar poate că există un interes chiar din partea Budapestei în a tensiona artificial relațiile bilaterale cu țara noastră și nu văd, chiar într-o astfel de perspectivă, de ce am sta pasivi, cu capul plecat, în anul Centenarului Marii Uniri”, a scris Marius Pascan.
Reactia MAE
„Ministerul Afacerilor Externe îşi manifestă preocuparea faţă de atitudinea provocatoare a Mișcării „Celor 64 de comitate” și condamnă producerea unor astfel de incidente care au ca scop defăimarea simbolurilor naționale.
MAE consideră că săvârșirea unor asemenea acte de către anumite persoane sau organizații, inclusiv cu programe revizioniste, este complet inacceptabilă și contravine spiritului și prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.
MAE lansează un apel către autoritățile ungare de a asigura inviolabilitatea și integritatea localurilor misiunii României și a personalului său și, în acest scop, va avea o discuție cu ambasadorul Ungariei la București.
Reamintim că autoritățile române au exprimat constant, în dialogul cu Budapesta, dorință de cooperare, lucrând pentru valorificarea, la potențialul său superior, a parteneriatului strategic dintre cele două state și construind pe baza fundamentului juridic reprezentat de Tratatul politic de bază.
În dialogul bilateral politico-diplomatic, partea română transmite așteptările sale ferme ca Ungaria să își asume promovarea unei relații bilaterale în parametrii unui parteneriat strategic autentic, în consonanță cu reperele anterior menționate”.