Candidatul UDMR la președinție, Kelemen Hunor, a lansat oficial la Cluj proiectul de lege pentru înfiinţarea regiunii Ţinutul Secuiesc. Modelul vizat de proiect este Tirolul de Sud din Italia. În urmă cu 10-15 ani, „moderații” din UDMR vroiau doar mai multe drepturi pentru maghiari, acum, după ce le-au obținut, vizează autonomia cerută altădată de „radicali”.
Lansarea acestei idei a iritat o parte a majorității românești având în vedere și faptul că s-a produs exact în ziua refrendumului din Scoția pe tema idependeței față de Marea Britanie. În plus, la est de România, tendițele separatiste au alimentat un adevărat război civil în Ucraina. Este și motivul pentru care fostul ministru de Externe ADRIAN CIOROIANU a declarat la Realitatea TV că un astfel de proiect face jocurile Rusiei.
Kelemen Hunor susține că UDMR vrea să inițieze o dezbatere publică largă la care să participe partidele parlamentare și societatea civilă pe marginea proiectului de înființare a Ținutului Secuiesc.
Kelemen Hunor consideră că inițiativa UDMR e una europeană și nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni de statul român.
„Sunt manipulări, sunt încercări de distorsionare a ceea ce gândim noi şi sunt convins că cei care vor citi acest proiect îşi vor da seama că nu este altceva decât doleanţa comunităţii maghiare de a asigura un cadru instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale”, a afirmat preşedintele UDMR, citat de digi24.ro.
„Kelemen Hunor astăzi, din nefericire pentru dânsul, a interpretat o partitură falsă. Poate nu aş fi atât de dezamăgit dacă, azi dimineaţă, deschizând radioul naţional, nu aş fi auzit cum oameni de la Radioul Naţional militau pentru independenţa Scoţiei, neînţelegând că această independenţă asumată va genera un şir de incendii geopolitice pe toată harta Europei”, a declarat Cozmin Guşă la Realitatea TV.
Un proiect de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut deja în presă, însă conducerea UDMR nu l-a comentat.
Potrivit documentului, proiectul prevede autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc, format din judetele Covasna, Harghita si Mures. Regiunea ar urma să aibă steaguri si steme proprii iar forurile administrativeale regiunii ar fi consiliul regional si executivul regional. Membrii consiliului ar urma să fie aleși prin vot direct, la fel și președintele regiunii.
O buna parte din infrastructura de transport, resursele natural sau imobilele statului ar fi ale regiunii. De asemenea, procente importante din impozite si taxe ar ramane regiunii.
Intr-un articol publicat la data de 20 august de Center for Eurasian Strategic Intelligence, se arată că „Serviciile speciale rusesti colaboreaza in prezent cu lideri maghiari in Romania si, profitand de particularitatea relatiilor etnice in regiune, incearca sa creeze probleme Bucurestiului din interior”. Citiți detalii pe hotnews.ro.
Reprezentanţii Uniunii propuneau ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.
„Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arăta în proiect.
În proiect se preciza şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.