Clujenii sunt invitați la un act de nesupunere civică, adică să sară gardul de la aleea aferentă Canalului Morii de lângă Parcul Rozelor. Apelul este lansat de grupul civic de inițiativă al Societății Organizată Sustenabil (SOS), reprezentat de Adrian Dohotaru.
Poarta la Canalul Morii”Jurnaliștii și clujenii sunt invitați marți, ora 13.30, la poarta ridicată lângă drumul din apropierea Canalului Morii la un gest simbolic de nesupunere civică. După escaladarea gardului, participanții se vor deplasa la întretăierea dintre Parcul Rozelor și Parcul Iuliu Hațieganu unde vor intra dintr-un parc în altul, spații despărțite de 5-7 metri, printr-un procedeu denumit tiroliană. Chiar dacă distanța dintre parcuri este extrem de mică, pentru a ajunge dintr-un spațiu în altul este nevoie a ocoli aproape 1.5 km și de plata unei taxe.„În cadrul performance-ului, civicii din grupul civic de inițiativă SOS (Societate Organizată Sustenabil) și susținătorii propunem crearea prin diverse negocieri publice a celui mai mare spațiu public din Cluj, care să lege între ele Canalul Morii, Someșul, Parcul Iuliu Hațieganu și Parcul Rozelor. Ca să documentăm performance-ul, am mers prin diverse locații.
MESAJ: Curtile scolilor ar trebui sa fie deschise in afara programului pentru clujenii care vor sa fac sportDe pildă, am arătat că prin deschiderea curților școlilor, în contextul în care doar puține curți sunt deschise în weekend și după-amiaza, se poate tripla cantitatea de spații de joacă din oraș. Va fi un efort în plus pentru școli și primărie datorită unei reglementări suplimentare, dar sănătatea noastră este mai importantă în raport cu măsurile de securizare a perimetrelor școlare, mai ales în condițiile unui oraș fără spații publice de anvergură.Am mers să ne cățărăm și la viitorul Parc Între Lacuri (Parcul Est) de peste 50 de hectare, acceptat de primărie la propunerea SOS, dar și în Parcul Feroviarilor, ca să arătăm că acele spații închise nu doar că pot fi deschise pentru publicul larg, dar și că unele părți din ele sunt menținute închise în mod ilegal.Ne-am cățărat și la Școala Ardeleană pentru a îndepărta un gărduleț inestetic pe care l-am împletit în formă de cerc și pe care l-am rostogolit pe stradă, așa cum făceau copiii pe vremuri cu cercurile, răcnind SHARE pe respectabila str. Kogălniceanu. Noi reclamăm, în fond, deposedarea locuitorilor orașului de bunurile lor publice și comune. De ce fac toate astea artistic și nu civico-politic? Din neputință… Și pentru că simțindu-mă lipsit de putere, ca atâția alți cetățeni, arta este cea mai plastică formă care ne-a rămas pentru a critica relațiile de putere existente. Iar cum arta este unicul catharsis, mă agăț de ce pot pentru ca valorile, formele și ideile în care cred să aibă o minimă vizibilitate și ca să nu o iau complet razna rămânând în România”, a spus Adrian-Octavian Dohotaru, membru SOS.„Implicarea mea în acest proiect ţine strict de fantezii alpiniste şi nicidecum de lipsa acută de spaţii verzi din oraşul meu sau de blocarea accesului public în cele deja existente. Atunci când simt nevoia de promenadă verde prefer să plătesc intrarea în Grădina Botanică pentru o sesiune foto alături de nuntaşii din ziua respectivă, când am nevoie de momente de relaxare o iau la pas printre mormintele din cimitirul de pe varianta Zorilor-Mănăştur, iar pentru relaxare ciclistă prefer hârtoapele de pe Str. Fânaţelor.Ce simt însă că îmi lipseşte cu adevărat în acest oraş, mai ales în zilele călduroase, este umbra unor clădiri de birouri, a unor parkinguri sau – asta în orice anotimp – posibilitatea de a împinge un coş de cumpărături într-un nou shoppin’ center”, a declarat Radu Gaciu, grafician, membru SOS și documentarist foto-video în proiectul „Dialectica Gardurilor”„Orașul este, în cea mai mare măsură, al locuitorilor săi. Este un bun comun care ne oferă o varietate de utilizări care ne pot defini un mod de viață, ne influențează într-un mod cu precădere inconștient. De obicei îl luăm așa cum este și ne adaptăm acestuia. Adaptarea este cea mai apropiată atitudine care o avem în felul în care-l folosim. Oare procesul invers este posibil? Noi putem determina orașul să se adapteze nouă, nevoilor noastre și dorințelor noastre? Orașul are capacitatea de a se modifica mai repede sau mai lent în funcție de dimensiunea schimbării necesare.Aici intervine cealaltă parte a posesorilor și, în măsură mai mică, administrația. În mod real, măsurile în care orașul pare împărțit este exact invers. Administrația este aparatul care poate să facă posibilă schimbarea, are un avantaj și astfel orașul îi aparține într-o măsură mai mare. Felul în care-l folosim este diferit. Nevoile administrației nu sunt neapărat ale noastre sau nu sunt în aceeași ordine de priorități. Dacă ne imaginăm un gard între locuitori și administrație, acesta este exact această discrepanță în modul de înțelegere al orașului, în modul de comunicare sau lipsa ei între părți.Am descoperit o limită, un obstacol, însă este unul care nu este într-atât de dificil de surmontat. Gestul de a escalada un gard între două parcuri este depășirea unui obstacol în utilizarea continuă a unui spațiu verde care este al nostru sau o diluare a unei limite impuse prin lipsa de comunicare sau înțelegere a nevoilor noastre de socializare și loisir de către orice administrație”, a spus și Marius Cătălin Moga, arhitect, cățărător în proiectul „Dialectica Gardurilor”.Fotografii de documentare găsiți pe pagina SOS. Nesupunerea civică din cadrul unui performance denumit „Dialectica Gardurilor” face parte din selecția Orașul Vizibil 2013. Create to Connect. Proiect organizat de Fundația AltArt și sprijinit financiar de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și Europeană prin Programul Cultura 2007-2013, arata
Adrian-Octavian Dohotaru.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.