Serviciul Român de Informații (SRI) face LOBBY pentru LEGEA BIG BROTHER și precizează că accesul la date cu caracter privat se va face doar cu AUTORIZAȚIE de la JUDECĂTOR.
După atacurile teroriste din Franța, Legea securității cibernetice a revenit în actualitate în România, iar SRI este instituția care spune că actul normativ este important în contextul noilor provocări și agresiuni asupra României.
SRI arată că, în concordanţă cu angajamentele asumate de România la nivel NATO şi UE, SRI, în calitate de autoritate naţională în domeniul cyberintelligence (2008), consideră că asigurarea securităţii cibernetice trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, atât la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării unor politici coerente de securitate în domeniu, cât şi la nivelul entităţilor private interesate de protejarea propriei securităţi.
„Până în prezent, în condiţiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, SRI, alături de alte instituţii responsabile în domeniu, a realizat achiziţii semnificative de resurse umane şi materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, în acord cu ritmul evoluţiei tehnologice şi al noilor ameninţări asociate acesteia, a consolidat permanent capabilităţi informative şi operaţionale care să permită îndeplinirea cu eficienţă a misiunii sale la standarde internaţionale de referinţă.
Experienţa acumulată şi rezultatele obţinute au condus la validarea instituţiei noastre ca pilon important în arhitectura de securitate colectivă, prin desemnarea SRI, la summitul NATO, desfăşurat în Ţara Galilor în 2014, drept autoritatea publică a statului român responsabilă cu gestionarea şi implementarea proiectului Fondului NATO de sprijin (Trust Fund) pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice”, arată SRI.
Amenințări cibernetice vs libertățile individuale
Potivit SRI, în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice, „considerăm că legea securităţii cibernetice este indispensabilă obiectivului de a operaţionaliza Sistemul Naţional de Securitate Cibernetică şi de a facilita adoptarea unui complex de măsuri corelate cu dinamica accelerată a agresiunilor de această natură”.
Referitor la unele critici aduse la adresa legii securităţii cibernetice, SRI îşi reafirmă preocuparea constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi acţionează permanent pentru protejarea acestora.
În acest sens, reiterăm faptul că legea, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României, nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător. Din această perspectivă, considerăm că temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real.
„Astfel, potrivit art.17 al acestei legi, doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării.
Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător (conform prezentării grafice alăturate, care prezintă schematic modul de parcurgere a etapelor investigative).
Aşadar, subliniază SRI, „accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizaţii eliberate de judecător.
„În acelaşi context, în raport cu criticile legate de absenţa din corpul legii a unor garanţii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, menţionăm faptul că procedura autorizării accesului autorităţilor competente la date de conţinut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în codul de procedură penală, cât şi în legea securităţii naţionale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecţia drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conţinutul mai multor legi este în contradicţie cu norme imperative de tehnică legislativă.
În concluzie, deplin conştient de dificultatea legiferării într-un domeniu eminamente nou, aflat în plină expansiune şi care forţează constant limitele expertizei juridice clasice, în realizarea misiunii sale în acest domeniu, SRI îşi reafirmă ataşamentul pentru valorile democraţiei şi pentru respectarea şi ocrotirea drepturilor fundamentale ale omului, în acord cu prevederile constituţionale.
SRI îşi exprimă speranţa că, beneficiind de instrumente legislative adecvate, alături de ceilalţi parteneri interni (instituţii ale statului, operatori privaţi, societatea civilă) şi internaţionali, va putea asigura securitatea spaţiului cibernetic, ca parte componentă a securităţii naţionale a României şi a aliaţilor săi”, se mai arata in comunicatul de presa.