• Acasă
  • /
  • Interviu
  • /
  • Teatrul de păpuși din Cluj, în cautarea lui Puck și a unui sediu decent PLUS CE planuri are directorul Emanuel Petran pentru a aduce adolescenții la teatru

Teatrul de păpuși din Cluj, în cautarea lui Puck și a unui sediu decent PLUS CE planuri are directorul Emanuel Petran pentru a aduce adolescenții la teatru

Publicat: 18 ianuarie, 2014 11:18

Actualizat: 23 martie, 2022 05:56

Directorul Teatrului de Păpuși din Cluj, Emanuel Petran, a declarat într-un interviu acordat BuzzNews.ro că va relua concursul de idei pentru conceperea emblemei instiuției, Puck, și că lucrează la un proiect al cărui scop este atragerea adolescenților spre teatru. Deși conduce instituția de abia aproximativ o jumătate de an, actorul Emanuel Petran a reușit să scoată teatrul printre oameni, prin spectacole puse în scenă în spații neconvenționale, cum ar fi Parcul Central, și a promovat spectacole noi, care se joacă cu sala plină. Un alt obiectiv al lui Emanuel Petran pentru 2014 ar fi obținerea unui sediu adecvat pentru instituția pe care o conduce. 

altera
Actorul Emanuel Petran
Rebecca Giurgiu: Ce ați găsit la teatrul Puck, în momentul în care ați preluat funcția de director? Mă refer atât la programul artistic pentru copii, cât și la mediul în care se desfășoară activitățile?

Emanuel Petran: Am găsit foarte multe lucruri bune aici. Există o tradiție foarte puternică în teatrul de păpuși din Cluj, având în vedere că este înființat încă din 5 mai 1949. Foarte semnificativă este tradiția păpușilor bi-ba-bo, care sunt de trei feluri: bi-ba-bo jucate pe mână, wayang jucate cu ajutorul unor bețe și marionetele, cele cu ațe. O altă tradiție foarte puternică se datorează și personalităților care au fost în spatele instituției si mă gândesc că ceea ce funcționează nu trebuie schimbat. Eventual ar trebui îmbunătățit ceea ce există deja.Rebecca Giurgiu: Ce ne puteți spune despre public? Ce fel de copii vin la teatru?Emanuel Petran: Spectacolele noastre se adresează copiilor între 3-6 ani și 6-10 ani. Există și spectacole care se adresează copiilor de vârste mai mari, însă trebuie găsiți, trebuie aduși.Rebecca Giurgiu: Ce spectacole ați reușit să faceți în cele șase luni, de când sunteți director?Emanuel Petran: Există spectacole, spre exemplu “Capra cu trei iezi”, ”Cenușăreasa”, ”Albă ca Zăpada”, poveștile clasice, însă multe dintre ele nu se pot juca din motive obiective, cum ar fi îmbolnăvirea unui actor sau a altuia.Ar mai fi și problema spațiului. Sala e destul de mică. Noi am mărit numărul de locuri, acum sunt în număr de 130. Din cauză că e mică și scena e îngustă, spectacolele permit doar un anumit tip de teatru, teatru cu păpuși mici. Ori păpușeria merge și în alte zone.Încerc să mă îndrept înspre săli mai mari. De exemplu, avem acum un proiect, un spectacol, “Păcală”, cu care vrem să mergem înspre sală mare. Ne străduim să ne adresăm și copiilor de vârste mai mari, pentru că și subiectul le este mai accesibil. De obicei, copiii peste 10 ani nu vor să mai aibă de-a face cu teatrul de păpuși, deoarece se consideră prea mari.Și atunci am încercat să găsim soluții și modalități de a-i face să înțeleagă că teatrul de păpuși poate fi foarte plăcut și că poate fi foarte bine consumat chiar și la vârsta lor. Ideea este să venim în întâmpinarea lor și să gasim soluțiile prin care ei ar deveni interesați.Rebecca Giurgiu: Ați făcut câteva spectacole în parc. Cum au fost primite de către public?Emanuel Petran: Am făcut un ciclu de spectacole, prin care am vrut să le arătăm oamenilor că existăm, că există teatrul de păpuși și să atragem atenția asupra acestui lucru chiar și în spații neconvenționale. Pe viitor intenționăm să facem acest lucru mai des. A fost un real succes să vedem câte persoane au participat.E adevărat, a fost gratis, însă dacă oamenii vor vedea calitate, pe urmă vor fi dispuși să și plătească, iar părinții vor conștientiza că acel act cultural face bine educației copilului. Am vrut să ieșim, să fim văzuți de cei care nu ne cunosc, chiar și de către familiile sărace, care poate nu își permit un bilet între 5 și 10 lei.Rebecca Giurgiu: Ați demarat și un concurs intitulat „În căutarea lui Puck”, care avea drept scop crearea unei noi embleme pentru teatru. Care a fost rezultatul?Emanuel Petran: Nu s-a desemnat un câștigător, deoarece comisia a hotărât că niciunul dintre desene, deși erau toate foarte frumoase, nu întrunește în totalitate cerințele. Vom relua concursul, s-ar putea prin luna martie. Dorim ca desenul câștigătorului să devină emblema teatrului de păpuși, simbolul care să facă legătura între teatru și copii.Rebecca Giurgiu: Aveți în prezent o colaborare cu Inspectoratul Școlar sau cu centrele de plasament?Emanuel Petran: Nu am, dar vreau să o creez. Sunt convins că profesorii ar fi receptivi, pentru că și ei s-ar bucura dacă ar deveni mai deschiși copiii. Să-i educi prin joc e un lucru fantastic. Până la urmă și școala trebuie făcută prin joc, iar copiii sunt la vârsta la care învață. Jocul este principala modalitate prin care putem să-i educăm.Rebecca Giurgiu: Care este situația financiară a instituției și ce probleme sunt din punct de vedere al salarizării?Emanuel Petran: Momentan, avem 56 de angajați, repartizați pe două secții: română si maghiară. Sigur că angajații nu sunt mulțumiți de salarii, însă trebuie să înțeleagă că problema nu este de aici, nu este nici a Consiliului Județean, nici a teatrului. Salarii lor sunt stabilite la Ministerul Culturii și cel al Finanțelor. Acolo s-au negociat grilele de încadrare. Actorii ar trebui să devină mai solidari unii cu ceilalți și să își negocieze salariile la Ministerul Culturii.Rebecca Giurgiu: Există remarci că sediul în care funcționați nu este tocmai adecvat. Spuneați că ar fi necesar un spațiu mai mare. Vi s-a promis cumva vreun loc în Centrul Cultural Transilvania?Emanuel Petran: Nu ni s-a promis un loc. Însă vrem să demonstrăm că Teatrul de Păpuși Puck poate avea un impact social extraordinar de mare, chiar și în ceea ce privește educația ulterioară a copiilor. Vrem să ne adresăm și categoriilor de vârstă mai mari, iar pentru acest lucru avem nevoie de o sală mai mare.De aceea, încercăm să facem un proiect cu sprijinul Consiliului Județean și cu fonduri europene nerambursabile. Dorim să avem o clădire a noastră, care să fie centrală, să aibă două săli, una de 400 sute de locuri, alta de 200, plus săli de repetiție și cabine profesioniste pentru actori. În acest mod, vom putea dezvolta altfel de spectacole, la o scară mai largă, de care copiii ar fi mult mai interesați.Rebecca Giurgiu: Ce planuri aveți pe termen lung, mediu și scurt?Emanuel Petran: Pe termen lung ar fi sala, un muzeu al păpușilor. Pe termen scurt sunt lucrurile care vin zi de zi peste noi, planuri minimale, probleme financiare. Sunt anumite lucruri care țin de „bucătăria” teatrului de păpuși, însă de care nu poți face abstracție și trebuie rezolvate în timp. Pe termen mediu ar fi crearea de spectacole pentru copii cu vârste cuprinse între 10-14 ani și pentru adolescenți, 14-18 ani.Aș vrea să fac un studiu sociologic și psihologic, pentru a vedea impactul spectacolelor asupra publicului în acest moment, ce ar trebui să facem mai departe și cum putem să ne îmbunătățim capacitățile creative.Ori acest lucru se poate face cu ajutorul unui studiu, să știm unde suntem, încotro să ne îndreptăm. Ideea de bază este că trebuie să ne adresăm mult mai clar cetățenilor, nevoilor societății, ale copiilor, ale părinților.Teatrul de păpuși ar trebui să formeze gusturile, să formeze calea. Copiilor nu le sunt formate gusturile, de aceea ar trebui să ne gândim cum am putea noi forma acel gust pentru artă, pentru cultură. În primul rând ar trebui prin lucruri foarte prietenoase, foarte jucăușe, plăcute.Cred că instituția ar trebui să devină foarte vizibilă, foarte puternică și în concordanță cu lucrurile care se întâmplă în ziua de astăzi. Teatrul are o mult mai bună activitate decât imagine, pentru că au fost făcute spectacole pentru copii, dar nu s-a mers prea mult pe ideea de a face din ele niște evenimente. Ori lumea de azi trăiește prin evenimente.Din punctul meu de vedere, ar mai trebui dezvoltate spectacole pentru categoriile de vârstă 10-14 ani și 14-18 ani tot prin intermediul păpușilor, sau a artei păpușărești, pentru că lor nu li se adresează nimeni.Intenționez să vorbesc cu Inspectoratul Școlar Județean și să organizez o întâlnire cu profesorii, pentru a discuta pe această temă, cum am putea veni noi în întâmpinarea copiilor. Am putea vorbi și cu comitete ale elevilor, să vedem ce am putea face împreună, ce așteaptă de la noi, ce le place, să le arătăm că există și o altă ofertă în afară de calculator, în afară de baruri…Rebecca Giurgiu: Vă pare rău că ați acceptat această funcție?Emanuel Petran: Nu îmi pare rău deloc, am știut în ce mă bag și când voi simți că nu mai pot face față, voi pleca singur. Deocamdată nu mă simt depășit de nicio situație. Cunosc perfect zona artistică a teatrului, deoarece lucrez de 15 ani în domeniu. Sper să mă descurc.

ULTIMELE ȘTIRI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
24 aprilie, 2025
Cât mai durează proiectele Companiei de Apă în Baciu
24 aprilie, 2025
Când ar putea ajunge gazul în satele Suceagu, Rădaia și Mera
19 ianuarie, 2022
Profesorul Achimaș, părintele Planului Național de Combatere a Cancerului: „Vom avea din ce în ce mai multe cancere de tratat”
8 noiembrie, 2021
Lupta cu cancerul de sân, o privire în culisele Institutului Oncologic din Cluj – INTERVIU cu profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu
27 septembrie, 2021
Povestea Ie de Maramu

Primarul comunei Baciu, Balázs János, a anunțat cât vor mai dura lucrările prevăzute în localitate ...

Cât mai durează proiectele Companiei de Apă în Baciu

Primarul comunei Baciu, Balázs János, a anunțat că a fost depusă documentația pe Programul Național ...

Când ar putea ajunge gazul în satele Suceagu, Rădaia și Mera

Transformarea băii într-un spațiu plin de personalitate și stil începe cu alegerea paletei de culori ...

Combinații de culori pentru o baie cu personalitate

Prim-vicepreședintele IMM România, Augustin Feneșan, a declarat în emisiunea Antreprenoriada moderată de Raul Chiș că ...

Augustin Feneșan: România, pregătiri discrete în caz de război

Un proiect de ordin ANPC aflat în dezbatere publică prevede pentru comercianți obligația de a ...

ANPC vrea etichete cu prețul de achiziție și prețul final! Augustin Feneșan: „O invenție pur românească”

Într-o lume a afacerilor ultra-dinamice, unde informația este putere, ListaFirme.ro face un salt uriaș în ...

Descoperă revoluționarul asistent AIA pe ListaFirme.ro (A)

Apare un control total al statului asupra activității economice a contribuabilului, spune vicepreședintele IMM România ...

Ești patron? ANAF va ști totul despre finanțele tale datorită raportărilor SAF-T

ANAF a început să verifice sumele de bani transferate între rude și anunță că vor ...

ANAF verifica banii care sunt transferați între rude – ce urmărește?
Success message!
Warning message!
Error message!