În localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, se obișnuiește ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care „botează” apele, oamenii, animalele și casele, de unde și venitul cu „crucea”.Fetele au și ele o „sarcină” importantă: dacă vor să-ți viseze alesul, acestea îți pun busuioc sub pernă. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor. Acum se colindă, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.
Tradiții de Bobotează – sărbătoarea busuiocului sub pernă și a scosului crucii din apă
ULTIMELE ȘTIRI