Traficul auto este principala sursa de poluare in Cluj-Napoca, releva un studiu prezentat de primaria orasului si care vizeaza elaborarea unui plan de calitate a aerului. Vineri, 16 iunie 2017, ora 12.00, in Sala de Sticla a institutiei va avea loc dezbaterea publica privind aprobarea Planului de calitate a aerului pentru Cluj-Napoca.
Tumori
În cazul bolilor cancerigene, statisticile medicale demonstraeză că poluarea aerului provoacă, pe lângă cancerul de plămâni și alte tipuri de tumori maligne ale buzei, cavității bucale, traheei și bronhiilor, și alte tipuri de cancer.
Boli endocrine
Cercetările au scos la iveală că o familie de patru persoane care arde gunoiul în curte se face responsabilă de producerea unei cantități de dioxină similară celei eliberate de un incinerator de deșeuri care deservește un oraș, dar care are instalații specializate, conforme și autorizate.
Fumul ce rezultă din aceste arderi, pe lângă dioxină, conţine și o serie întreagă de alte substanțe poluante responsabile de dereglarea sitemului endocrin. Astfel de cazuri sunt întâlnite și în județ, mai ales în zonele în care se depozitează necontrolat deșeuri sau în gropile de gunoi neecologizate până la această dată.
Boli ale apartului circulator
Ultimile cercetări demonstrează că poluarea afectează cordul mai mult decât cocaina, stresul sau oboseala. Poluarea atmosferică determină o creștere a riscului de probleme respiratorii și o creşterii a viscozităţii sângelui, cu riscuri crescute astfel și pentru infarct.
Boli ale aparatului respirator
S-a demonstrat că în zonele urbane puternic industrializate există o serie de radicali liberi mai periculoși de cât cei identificați în fumul de țigară ori rezultați în urma arderii biocarburanților. Astfel, în zonele poluate se poate inhala, cu peste trei sute de ori mai mulți radicali liberi, cu efecte grave asupra sănătății în general și aparatului respirator în special, inclusiv cu risc ridicat de cancer pulmonar.
Foarte afectați de poluare, pentru toată durata vieții, pot fi copiii și tinerii, deoarece lipsa aerului curat nu permite plămânilor să se dezvolte la capacitatea normală.
Plămânii se dezvoltă între 10 i 18 ani, cu o perioadă de prelungire la băieți. După ce ating capacitatea pulmonară maximă, funcția acestor organe poate sa rămână stabilă până la vârsta a treia.
Această capacitate pulmonară scăzută, care presupune cel mult 80% din capacitatea pulmonară normală pentru vârsta respectivă, va avea impact pe parcursul întregii vieți a individului și are efecte atât pe termen scurt, cât i pe termen lung. Ca efecte imediate, se pot înregistra răceli frecvente, iar pe termen lung, risc crescut de boli grave, respiratorii i cardiovasculare.
De altfel, poluarea aerului afectează căile respiratorii și sănătatea adultului înca din viața intrauterină, susțin oamenii de știință. Un studiu demonstrează ca influențele precoce asupra sistemului respirator determină o intensificare a maladiilor respiratorii la vârsta adultă, și, implicit, o speranță de viață mai scăzută.
Malformații congenitale
Poluarea nu doar reduce durata de viață, ci și anulează sau diminuează posibilitatea de a aduce pe lume noi indivizi, afectând fertilitatea, sporind riscul de avort și schimbând dinamica populației, prin influențarea sexului bebelușilor. Astfel, un studiu, a evidențiat că poluarea scade eficiența unui tratament de fertilitate cu 25%, la pacientele expuse, dar crește riscul de naștere prematură, greutate mică la naștere și malformații.
Tot în cadrul unui studiu, s-a scos la iveala că poluarea aduce și modificări ale sexului bebelușilor, cu o incidență de 30% mai crescută a celor de sex feminin, la mamele expuse la poluare.
Sa spunem ca la Cluj, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj exploatează patru staţii automate de monitorizare a calităţii aerului incluse în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.
Surse de poluare
Principalele surse generatoare de monoxid de carbon sunt:
• procesele de combustie în surse staţionare;
• procesele de combustie în motoarele cu ardere internă;
• diverse procese industriale;
• diferite procese de ardere;
Centralele electrice pe cărbune, păcură şi gaze reprezintă principalele surse staţionare de poluare cu monoxid de carbon. Acesta înregistrează concentraţii diferite în funcţie de raportul dintre aer şi combustibil. Concentraţii mari de monoxid de carbon se înregistrează atunci când raportul dintre aer şi combustibil este mic.
In ceea ce priveste transporturile, poluarea este determinata de nivelul de deteriorare a motorului; viteza de deplasare; combustibilul întrebuinţat.
Din cauza arderilor mai complete, precum şi a etanşeităţii mai bune, autoturismele noi emit prin ţeava de eşapament o cantitate mai mică de CO. Cu cât viteza de deplasare este mai mică, sub 35 km/h, cu atât emisia de CO înregistrează concentraţii mai mari.
Cantitatea emisă de CO variază şi în funcţie de combustibilul întrebuinţat. Astfel, motoarele cu benzină emit o cantitate mai mare de CO decât motoarele diesel.
Pe parcursul anului cele mai mari concentraţii se produc în anotimpul rece fiind cauzate de intensificarea proceselor de ardere (în urma încălzirii), de umiditatea ridicată a aerului, de lipsa covorului vegetal care asigură echilibrarea raportului O2/CO. Concentraţiile mari ale CO pot fi înregistrate şi în timpul verii datorită lipsei spaţiilor verzi.
Cele mai mari concentraţii se produc de-a lungul principalelor străzi cu un trafic intens, concentraţii mari se produc şi între clădirile înalte, cu unghiuri de închidere a circulaţiei aerului şi care favorizează evacuarea noxelor numai pe anumite direcţii.
Astfel, valorile maxime apar dimineaţa şi după amiază în perioadele de vârf ale circulaţiei auto, iar cele mai reduse concentraţii de CO apar în timpul nopţii.
Scenarii
Trafic
Scenariu 1 – anul 2021
Măsurile minime prevăzute în prezentul paln nu sunt aplicate sau se întârzie aplicarea lor. Nu este realizată nici una dintre centurile ocolitoare a municipiului, nu se efcuează extinderi a liniilor de tramvai și troleibuz, CTP Cluj nu își înoiește parcul auto în special cu autovehicule electrice, hibride sau cel puțin cu motorizare Euro 5, creșterea traficului greu în municipiu duc la valori mari de emisie de NOx asociate traficului de peste 2345 tone/an.
Scenariu 2 – anul 2021
Măsurile minime prevăzute în planul de calitate a aerului sunt aplicate, se realizează cel puțin Centura Metropolitană Cluj – Napoca: tronsonul de sud (Bucium – Selgros) cu nodurile de conectare necesare, Centura Metropolitană Cluj – Napoca: tronsonul DJ 105S (Selgros) – Bd. Muncii cu nodurile de conectare necesare. Se realizează extinderea liniilor de tramvai: Extensie tramvai Bucium – Florești, realizarea buclei centrale. CTP Cluj – își înlocuiește parcul auto care iese din folosință doar cu autobuze elctrice, hybrid și cu motorizare de generație nouă (cel puțin Euro 5), reducerea traficului greu în municipiu vor conduce la scăderea valorilor de emisii de NOx asociate traficului de 1000 tone/an.
Surse rezidențiale și instituționale
Scenariu 1 – anul 2021
Măsurile minime prevăzute în prezentul paln nu sunt aplicate sau se întârzie aplicarea lor. Nu se mai continua programele de izolare termică a locuiențelor, nu sunt stimulați locuitori să rămână în sistemul centralizat de termoficare ducând la creșterea numărului de debranșări, ducând în timp la închidrea RATCJ, nu sunt realizate centrale noi de cvartal pentru zonele unde nu este extinsă rețeaua de termoficare duc la valori mari de emisie de NOx asociate surselor rezidențiale și instituționale de peste 351,3549 tone/an.
Scenariu 2 – anul 2021
Măsurile minime prevăzute în prezentul paln sunt aplicate, se continuă programele de izolare termică a locuiențelor și instituțiilor, sunt stimulați locuitori să rămână în sistemul centralizat de termoficare, sunt realizate centrale noi de cvartal pentru zonele unde nu este extinsă rețeaua de termoficare, atragerea de noi abonați în sitemul centralizat de termoficare prin aplicarea diferențiată a bazei de impozitare în funcție de metodele de încălzire a locuinței, duc la valori scăzute de emisii de NOx asociate surselor rezidențiale și instituționale de sub 195,4804 tone/an.
Industrie și servicii
Scenariu 1 – anul 2021
Măsurile minime prevăzute în prezentul paln nu sunt aplicate sau se întârzie aplicarea lor. Nu se continua programul de modernizare a centralelor termice de cvartal existente în cadrul RATCJ cu siteme performante de ardere cu emisii scăzute de NOx, nu se continua programul de modernizare a unităților industrial prin utilizarea celor mai avansate procedee de reducere și eliminare a NO2 din gazele reziduale rezultate în sectorul industrial, prin: – aplicarea măsurilor de reducere a cantităților de emisii acționându-se asupra excesului de aer, temperatura de ardere, timpul de staționare în zona reacției. – aplicarea măsurilor de eliminare prin procedee catalitice și necatalitice.
Conduc spre valori mari de emisii de NOx asociate surselor industrial și de servicii de peste 278,3729 tone/an.
Scenariu 2 – anul 2021
Măsurile minime prevăzute în prezentul paln sunt aplicate. Se continuă programul de modernizare a centralelor termice de cvartal existente în cadrul RATCJ cu siteme performante de ardere cu emisii scăzute de NOx, se continuă programul de modernizare a unităților industrial prin utilizarea celor mai avansate procedee de reducere și eliminare a NO2 din gazele reziduale rezultate în sectorul industrial, prin: – aplicarea măsurilor de reducere a cantităților de emisii acționându-se asupra excesului de aer, temperatura de ardere, timpul de staționare în zona reacției. – aplicarea măsurilor de eliminare prin procedee catalitice și necatalitice. Conduc spre valori scăzute de emisii de NOx asociate surselor industrial și de servicii de sub 178,1308 tone/an.
Intregul studiu este disponibil AICI.