Traian Băsescu: România va fi în dificultate în 2012 dacă zona euro intră în recesiune

“Dacă zona euro intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi înfrântă”, a declarat preşedintele Traian Băsescu duminică, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă pe tema reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.Traian Băsescu participă luni la Consiliul European informal, care nu era planficat.Consiliul va analiza formulările în ce priveşte acordul statelor membre pentru Tratatul vizând stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea monetară şi europeană. În plus, va conveni un plan de acţiune pentru stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, în special în rândul tinerilor.Traian Băsescu a spus că e importantă stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de IMM-urilor.Şeful statului a mai spus că a avut de curănd întâlniri extrem de importante în zona bancară, cu preşedintele pentru Romania al Raiffeisen şi cu preşedintele Erste, iar concluzia a fost că băncile austrice nu-şi vor diminua capitalul în România în 2012.Iata principalele declarații ale președintelui:

• – dacă Eurozona intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, în partea a doua a anului 2012, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi frânată
• – şi evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de o cifră în jurul a 1,5% din PIB pentru anul acesta, au în vedere exact o posibilă recesiune în Zona Euro
• – vizăm câteva obiective în acest plan de creştere. Unu, poate fi creat de stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de IMM şi, doi, reglementări pe piaţa forţei de muncă
• – vorbim de o piaţă unică europeană, dar România încă are restricţii pentru forţa de muncă în nouă state ale Uniunii Europene, deci iată două obiective de interes major din punctul nostru de vedere: libera ciculaţie a forţei de muncă nu poate fi desprinsă de libera circulaţie a capitalului, spre exemplu
• – noi vom ridica problema delocalizării industriilor din UE către Asia. Eu am convingerea, este o apreciere personală, că Europa are probleme de creştere şi problemele de forţă de muncă neangajată, în primul rând datorită proceselor severe de delocalizare a marilor industrii către alte zone din afara Uniunii Europene
• – numai IMM-urile nu pot rezolva problema ocupării forţei de muncă, mai ales că, priviţi în România, cea mai mare parte din IMM-uri sunt legate în funcţionarea lor de marile companii
• – priviţi la Dacia, câte IMM antrenează pe orizontală! Priviţi la Şantierul Naval Constanţa sau Mangalia, sau la SIDEX Galaţi, sau la orice mare întreprindere! Dacă vom continua cu delocalizarea, în mod categoric nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să garantăm un nivel de ocupare a forţei de muncă mai bun la nivelul Uniunii Europene. Sigur, în ceea ce ne priveşte, încă nu avem un proces de delocalizare alarmant, cu excepţia Nokia, care nici măcar nu s-a delocalizat, ci pur şi simplu s-a închis
• – problema noastră este să creăm IMM-uri
• – dacă ne batem pentru libera circulaţie a forţei de muncă, trebuie să ştim că, indiferent ce se întâmplă în Franţa sau în Germania sau în Italia, afectează şi forţa de muncă din România, care-şi găseşte mai greu un loc de muncă
• – eu nu îi invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar tot mai mult discutăm de o piaţă globală a forţei de muncă
• – este clar că a privi cu atenţie către delocalizarea industriilor din Uniunea Europeană este un lucru obligatoriu. Poate că ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către Asia, lăsând un gol imens şi în forţa de muncă direct angajată, dar şi în colaborările pe care le aveau pe orizontală cu întreprinderi mici şi mijlocii. Nu ştiu dacă acest subiect va deveni o temă la acest consiliu, dar la acest consiliu voi ridica acest subiect al marilor întreprinderi delocalizate şi poate să pregătim pentru consiliul următor o discuţie pe această temă, legată de menţinerea forţei de muncă în Europa.
• – probabil cea mai fierbinte temă a summitul-ui informal va fi legată de tratat, aşa cum vă spuneam, şi îi repet numele, ca să fie clar despre ce vorbim: Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară
• – tratatul este rezultatul consensului între cea mai mare parte a statelor încă de la Consiliul din decembrie 2011
• – toţi să ne asumăm reformele structurale dificile pe care le avem de luat pentru ca Europa să rămână competitivă
• – România a adoptat Strategia UE 2020 şi România este parte a Acordului Euro Plus, toate acestea fiind transferate într-o formă sau alta în acest tratat
• – ce obiective avem noi, însă, în întâlnirea de mâine? Să se consfinţească participarea statelor non-euro la summit-urile statelor euro. Deci, acele state care adoptă Tratatul trebuie, în opinia noastră, să participe la summit-urile Zonei Euro, nu numai pentru că au semnat Tratatul, dar orice se întâmplă în politicile economice din Zona Euro afectează consistent şi o ţară ca România
• – un alt obiectiv este ca – şi eu am mai informat public – România să nu fie în dificultate, având în vedere că nu are un alt tip de legislaţie de forţa Constituţiei. Spre exemplu, legi care să se adopte cu două treimi – le-am putea numi legi constituţionale, că la fel se adoptă în Parlament şi o eventuală revizuire a Constituţiei. România nu are această formă legislativă şi, atunci, trebuie să acoperim riscul ca până la 31.12 să trebuiască să avem modificarea constituţională făcută. Aşa cum am comunicat deja, am cerut un răgaz de la ratificarea Tratatului. Să sperăm că mâine se va consfinţi acest lucru şi vom putea să lucrăm relaxat din punct de vedere al revizuirii Constituţiei, pentru a răspunde tuturor exigenţelor Tratatului
• – astăzi am avut o discuţie şi cu primul-ministru cu privire la misiunea de evaluare pe care o fac Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Punctul de vedere la care am ajuns este că România va fi cu toate obiectivele îndeplinite, în linii mari – atât deficitele, cât şi deficitul de cont curent, cât şi nivelul de arierate, cât şi nivelul de îndatorare, toate sunt sub control, inclusiv procesele de pregătire a licitaţiilor pentru angajarea managerilor privaţi la marile companii de stat
• – singurul lucru care am stabilit împreună că va trebui negociat pentru noua scrisoare a Guvernului către Fond este legat de o replanificare a liberalizării preţurilor la energie electrică şi gaze – atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici, dacă ne referim la gaze
• – spre exemplu, în actuala scrisoare a Guvernului României, în actualul acord pe care îl avem cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, pentru populaţie în 2015
• – concluzia la care am ajuns în discuţiile cu premierul Boc a fost că va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze pentru populaţie la orizontul anului 2020 şi, în consecinţă, şi preţul pentru agenţii economici va trebui să vină undeva în 2015-2017, faţă de 2013, cât este acum