TRANSILVANIA, HARTA NUCLEARĂ Județul Cluj are 8 localități pe lista desecretizată a zonelor luate în calcul pentru construirea unui nou reactor nuclear

Mai multe localități din județul Cluj se află pe lista guvernului cu potențialele locații unde ar putea fi construită o nouă centrală nucleară. În urma unui proces cu Ministerul Economiei, Organizaţia Greenpeace şi Centrul de Resurse Juridice au obţinut desecretizarea listei.
Harta conține 102 localități. Într-una dintre acestea, România ar putea ridica până în anul 2025 o nouă centrală nucleară.

Clujul nuclear

Cele mai apropiate localități de Cluj-Napoca unde s-ar putea construi o centrală nucleară sunt Bonțida, Jucu, Fundătura, Mica, Câțcău, Jichiș, Sălișca, Mănășturel.Restul localităților propuse se află în Sălaj, Maramureş, Neamţ, Vaslui, Braşov, Sibiu, Hunedoara, Arad și în Dobrogea.Activiștii Greenpeace au început o serie de proteste împotriva construirii unor noi reactoare nucleare pe teritoriul României. „Statul român a plătit sute de mii de euro pentru un studiu privind amplasarea unei noi centrale atomoelectrice pe teritoriul României. Populația nu a fost întrebată dacă dorește o nouă centrală nucleară, așa cum prevăd normele internaționale, însă acest lucru nu a stat nicidecum în calea alocării banilor pentru studiu. Studiul rezultat este secret și a fost nevoie să intentăm proces Ministerului Economiei pentru a obține lista celor 102 localități.

Secretomanie

Restul studiului este în continuare ținut sub cheie de către strategii naționali ai energiei, însă pentru desecretizarea acestuia am înaintat o acțiune la Comitetul de la Aarhus și un proces la Tribunalul București. În plus, am contactat primăriile tuturor celor 102 de localități și am aflat că oamenii de acolo nu au fost informați despre această inițiativă și că nu doresc construirea unor reactoare nucleare în vecinătate” spune Ionuț Cepraga, Coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.“Considerăm că dezastrul nuclear prin care trec locuitorii Japoniei în această perioadă este un semnal suficient de grav pentru a opri construirea de noi reactoare. Așa cum în România primim asigurări că tehnologia de la Cernavodă este una foarte sigură, au existat în trecut asigurări și în privința tehnologiilor de la Cernobîl și, mult mai recent, a celor japoneze. Nu putem fi de acord cu o strategie energetică bazată pe tehnologii periculoase pentru sănătate și pentru mediu, pe care alte state deja le scot din uz”, adaugă Ionuț Cepraga.Conform normelor europene, alegerea strategiei energetice naționale trebuie să aibă la bază un proces prin care publicul și societatea civilă sunt chemate la consultări în jurul mai multor scenarii energetice, asociate unor mixuri de tehnologie. În cazul României acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care Greenpeace a apelat atât la instanțele de judecată din România, cât și la Comitetul de la Aarhus pentru a obține anularea strategiei energetice actuale, bazată pe combustibil fosil și pe tehnologii nucleare. Organizația solicită statului român reluarea procedurii pentru stabilirea strategiei energetice, de această dată cu parcurgerea tuturor pașilor ce se impun.În momentul de față, guvernul mai are în plan continuarea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, începută la mijlocul anilor ’80 și abandonată câțiva ani mai târziu. Deși aproape toți investitorii s-au retras din acest proiect, unii dintre aceștia orientându-se către investiții în energie din surse regenerabile, guvernul român insistă pentru dezvoltarea energiei nucleare.Greenpeace România susține că potrivit informațiilor primite de la Ministerul Economiei, pentru elaborarea “Studiului privind stabilirea amplasamentului unei noi Centrale Nuclearo-Electrice” a fost plătită suma de 902.000 lei.În România există o singură centrală nucleară, la Cernavodă, care are 2 reactoare (Cernavodă 1 şi 2) şi este amplasată într-o zonă cu risc seismic. Greenpeace România susține că Guvernul României intenţionează să construiască încă 2 reactoare nucleare (Cernavodă 3 şi 4) şi o nouă centrală nucleară, a cărei locaţie nu a fost făcută publică (în presă au fost menţionate mai multe localităţi din Transilvania).

Informații sub cheie

În procesul cu Ministerul Economiei a fost angrenat și Centrul de Resurse Juridice (CRJ), care susține că statul român “menține o barieră de netrecut când vine vorba despre informațiile legate de activitățile sale nucleare deși este semnatar al Convenției de la Aarhus pentru acces la informație, informare publică și acces la justiție în probleme de mediu.“Fie că este vorba de reluarea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, de inițierea unei noi centrale nucleare, de fabrica de combustibil nuclear de la Mioveni sau de construirea depozitului radioactiv la Saligny, informațiile relevante sunt păstrate sub cheie, iar curioșii – descurajați”, mai afirmă reprezentanții CRJ.

Precedentul Cernobîl

Pentru a fi mai convingătoare în acțiunea demarată împotriva constuirii de noi centrale atomoelectrice pe teritoriul României, Greenpeace a readus în atenție cazul Cerobîl. Pe 26 aprilie 2011 s-au împlinit 25 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară civilă din istorie: explozia de la Cernobîl.La primele ore ale zilei de 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei atomoelectrice de la Cernobîl a explodat, eliberând în atmosferă cantități uriașe de material radioactiv. Din cauza temperaturilor ridicate, materialul radioactiv a ajuns la altitudini de peste 1000 m, ceea ce a dus la o difuzare pe arii foarte extinse, pe durata următoarelor zece zile.Imediat după explozie au izbucnit incendii pe o rază de 150 m în jurul reactorului. În zilele ce au urmat, pentru stingerea incendiilor, autoritățile au împrăștiat cu ajutorul elicopterelor mii de tone de material precum nisip, argilă și carbură de bor. Aceste măsuri au fost însă oprite, întrucât duceau la creșterea temperaturii materialului radioactiv și adăugau greutate pe structura slăbită a reactorului. Radiațiile au scăzut brusc în intensitate în ziua de 6 mai, după zece zile de la accident, procesul de emisie luând, de la sine, sfârșit.Conform datelor vehiculate de autorități, numărul de persoane afectate de explozia de la Cernobîl se ridică la 5 000 000 numai în Ucraina, Belarus și Rusia. Norul radioactiv a vizitat, însă, o foarte mare parte din Europa, expunând radiațiilor populația multor state din zonă.O suprafață mare din Ucraina este, încă, de nelocuit, în urma dezastrului nuclear, care continuă să producă efecte și acum, după 25 de ani.În 14 aprilie 2011, Greenpeace a organizat un protest în București împotriva intenției guvernului de a contrui un nou reactor nuclear în România.