Cum putem alege cel mai bun doctor, cea mai bună școală sau cel mai eficient mijloc de transport? Răspunsul este simplu: având informații mai multe și mai bune despre furnizorii de servicii. Mai mult de atât, transparența informațiilor publice creează noi oportunități pentru mediul de afaceri. Estimările OECD arată că beneficiile economice totale directe și indirecte ale aplicării și utilizării informațiilor publice la nivelul întregii economii a UE se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. În România, instituțiile publice generează cantități foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. Beneficiul economic se ridică la aproximativ 1,4 miliarde euro dacă îmbunătățim semnificativ transparența informațiilor publice și a politicilor guvernamentale.Prima solicitare a Primului Ministru al României, Răzvan Mihai Ungureanu, imediat după preluarea mandatului, a vizat transparentizarea bugetelor publice, prin schimbarea radicală a ideii conform căreia aceste informații trebuie să fie deținute doar de furnizorii acestora și nu de cetățeni. A fost îndeplinită.Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar, creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, consolidarea eficienței şi transparenței la nivelul administraţiei publice locale se regăsesc în proaspăt aprobata Strategie Națională Anticorupție 2012 – 2015.Nu doar cabinetul Guvernului pune presiune, ci și o coaliție civică, Coaliția 52, pentru a respecta legile în vigoare ale transparenței și pentru a îmbunătăți cadrul legislativ. Studiul realizat de Academia de Advocacy scoate la iveală realitatea de la care pornim: Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică nu este respectată de 12 din 15 ministere, de 19 din cele 41 consilii județene și de 34 din cele 55 consilii locale și primării analizate.Noua mișcare civică formată din cetățeni și reprezentanți ai societății civile, Coaliția 52, propune modificarea Legii 52/2003, pe care o susțin și care pune accent pe: introducerea unor sancțiuni directe și imediate conducătorilor instituțiilor publice care nu respectă regulile, pe creșterea perioadei de consultare publică și pe introducerea unei proceduri unitare de organizare a dezbaterilor publice. Această inițiativă este susținută până în prezent de 70 de senatori și deputați.La toate acestea îmi permit să adaug o altă propunere: furnizarea unei game cât mai largi de informații privind sistemul de sănătate, juridic, de învățământ și de transporturi, accesibilă cât mai multor cetățeni. Beneficiile pentru cetățeni nu mai necesită cuantificare.
Transparența informațiilor publice nu corupe și poate genera rapid un plus de 1% la creșterea economică a României
ULTIMELE ȘTIRI