Cancelarul Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi cel ucrainean Petro Poroşenko încearcă să-l convingă pe Vladimir Putin că pacea este singura soluţie pentru soluționarea crizei ucriniene. Principalele puncte negociate în capitala Belaruslui sunt retragerea din Ucraina a echipamentelor militare, a luptătorilor ilegali şi a mercenarilor precum și acordarea unei mai largi autonomii pentru regiunile Doneţk şi Lugansk, controlate acum de rebelii pro-ruşi.
Surse occidentale spun că speranţele că se va ajunge la un compromis în Belarus sunt foarte mici, în timp ce oficiali ruşi cred în șansele unui rezultat favorabil al negocierilor de pace.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, avertiza înainte de acest summit că dacă negocierile eșuează situaţia din Ucraina va scăpa de sub control. Liderul de la Kiev mai avertiza că va institui legea marțială dacă nu se va ajunge la o înţelegere la Minsk. Acest lucru înseamnă că autoritatea militară a Ucrainei ar prelua controlul în locul administrației civile obișnuite și ar limita drastic drepturile individuale ale cetățenilor, instituind inclusiv pedeapsa capitală (amenințare care în mod evident îi vizează pe rebelii pro ruși din estul țării).
În plus, Poroșenko spune că o escaladare a conflictului în partea estică ar avea drept consecință declararea stării de război pe teritoriul întregii ţări.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a fost prezentă luni la Washington pentru a discuta cu preşedintele Barack Obama despre criza Ucriniană şi a încercat să îşi convingă interlocutorul american că iniţiativa diplomatică franco-germană ar trebui susţinută fără ambiguitate şi fără reticenţă, pentru că ar putea fi ultima şansă de a se evita o escaladă periculoasă în Europa, „un risc de război total la doar trei ore de zbor față de Paris“, după cum avertiza Laurent Fabius în Adunarea Națională a Franţei, scrie romanialibera.ro.
Liderul de la Casa Albă a precizat că lumea nu poate „rămâne cu braţele încrucişate“ şi să permită redesenarea frontierelor Europei cu arma, dar a acceptat să aştepte rezultatele reuniunii de la Minsk înainte de a lua o decizie de livrare de arme Kievului.
În faţa evidenţei intervenţiei Rusiei, care trimite personal şi echipament militar din ce în ce mai sofisticat pentru a ajuta separatiştii, problema controlului frontierei între zonele separatiste şi Rusia, lungă de 400 de kilometri, este crucială, arata adevarul.ro.
Misiunea celor 500 de observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu mai are acces aici de luni de zile.” Logica lui Putin constă în a constrânge Kievul să negocieze cu rebelii pentru a arăta că este vorba despre un război civil”, explică o sursă guvernamentală ucraineană. O altă problemă dificilă este trasarea liniei de front. Guvernul ucrainean nu o recunoaşte decât pe cea care era în vigoare în timpul acordurilor de la Minsk, în septembrie. Separatiştii nu vor să renunţe la cuceririle lor teritoriale, informeaza adevarul.ro.