Editura Filmtett organizează vineri, 8 iunie 2012, de la ora 15:00, la TIFF Lounge în Piaţa Unirii, la lansarea cărţii „Story – conţinut, structură, metodă şi principii scenaristice” de Robert McKee în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania. Volumul a apărut la începutul acestui an la Cluj şi va fi prezentat de traducătoarea lui, Ana Răduleţ, şi producătorul şi scenaristul clujean János Szántai.„Story” este un ghid la care apelează mulţi dintre profesioniştii şi amatorii de cinematografie din zilele noastre. Apelează deseori la exemple din literatură şi teatru pentru evidenţierea principiilor artei de a scrie. Nu te învaţă „tehnica” din spatele unui scenariu provocator, ci „mecanismul” oricărei poveşti bine spuse. Îşi îndeamnă cititorul să-şi cunoască personajele, să gândească, să motiveze, să fie nespus de atent la conflict, să caute extremele, şi să scrie, rescrie ori de câte ori este nevoie. Inspiraţia scenografului poate apărea de oriunde, însă modelarea ei ţine de dominarea unui meşteşug ancestral: arta de a povesti.„Story” nu este doar un manual important de scenaristică; acesta este şi titlul unui celebru seminar pe care Robert McKee îl susţine anual în marile capitale ale lumii şi care a contribuit la perfecţionarea unor filme astăzi de neuitat. Ele au obţinut:
- 35 de premii Oscar (din 160 de nominalizări);
- 164 de premii Emmy (din 500 de nominalizări);
- 29 de premii ale Asociaţiei Scriitorilor Americani (din 700 de nominalizări);
- 25 de premii ale Asociaţiei Regizorilor de Film Americani (din 48 de nominalizări).
„Story este o carte densă, pe care vă recomand s-o citiţi cu creionul în mână, cum am parcurs-o şi eu, deoarece veţi găsi în ea, aproape pe fiecare pagină, lucruri demne de a fi notate şi reţinute. Un alt atú al volumului este acela că McKee nu foloseşte un limbaj academic, impersonal şi neatractiv. El practică ceea ce predică, adică are un discurs subiectiv, onest, implicat, convingător şi, nu în ultimul rând, captivant. În plus, traducerea Anei Răduleţ, bună cunoscătoare a domeniului, este vrednică de laudă; o reuşită notabilă a traducătoarei este aceea de fi găsit echivalenţii potriviţi pentru o lungă serie de termeni fundamentali ai vocabularului scenaristic necunoscuţi limbii române”, explică criticul de film Mihai Fulger.