Un clujean pe numele lui Fancsali Ernő a lansat o nouă petiție pentru autonomia Transilvaniei cu toate că în luna martie 2015 presedintele Klaus Iohannis i-a raspuns negativ printr-un consilier în cazul unei petițiții similare semnate de peste 14.000 de persoane care vor autonomia Transilvaniei si capitala la Cluj.
În noua petiție, se arată:
Locuitorii Transilvaniei, de-a lungul istoriei sale, şi-au exprimat in mod democratic dorinţa de a se autoguverna in scopul îmbunătăţirii progresului, prosperităţii populaţiei , egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii precum şi întărirea culturii şi identităţii colective.
Autoguvernarea Transilvaniei se bazează de asemenea pe drepturile istorice ale locuitorilor Transilvaniei, pe instituţiile seculare și pe tradiţia juridică transilvană. Parlamentarismul transilvan îşi are bazele în Evul mediu, prin Dieta Transilvaniei. În secolul XVI. a fost creată Dieta Transilvaniei, iar in secolul XVIII. Guberniul. Între 1571 și 1699 Transilvania a fost Principat independent. Cu ocuparea Transilvaniei de Habsburgi regiunea devine Mare Principat prin intermediul Imperiului Habsburgic. Regiunea îşi păstrează autonomia față de Viena până în1867 când Transilvania se reunește cu Ungaria. Dorința de auto-guvernare a transilvănenilor nu a încetat însă niciodată. Iar odată cu Unirea cu România locuitorii Transilvaniei au avut mari speranţe în redobândirea autonomiei pierdute. Proclamația de la Alba Iulia din 1 Decembrie garanta autonomia comunităților transilvane dar documentul nu a fost ratificat de parlamentul României și de regele Ferdinand. În timpul comunismului propaganda naționalistă a încercat cu diverse metode falsificarea istoriei transilvane. După revoluția din 1989, locuitorii Transilvaniei și-au exprimat în diverse moduri voinţa de a depăşi situaţia actuală din România și dorința de a se autoguverna în interiorul României.
Prin urmare noi locuitorii Transilvaniei vrem să decidem soarta regiunii noastre, vrem autonomie prin principiile următoare: subsidiaritate, descentralizare, autonomie, spirit european, dialog și coeziune socială, transparență”, se arata in petitie.
Ce a răspuns președintele data trecută
Președintele României nu susține inițiativa. El i-a trimis lui Fancsali Ernő o adresă semnată de consilierul prezidențial Andrei Muraru:
„In urma petitiei dumneavoastra, va aducem la cunostinta ca, in baza art. 80 alin. (1) din Constitutia Romaniei, Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
Va informam, de asemenea, ca art. 1 alin (1) si (5) din Constitutia Romaniei precizeaza ca Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil iar respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Potrivit art. 2 alin. (2) din Constitutia Romaniei, niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suvernaitatea in nume propriu. Amintim si de dispozitiile art. 4 alin. (2) din Constitutia Romaniei in care este stipulat faptul ca Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala„, se arata in adresa Presedintiei.
Într-un comentariu postat pe Facebook, Fancsali Ernő a reactionat la aceste precizari: „Bla, bla, bla”.