Un spectacol de neratat: HELL’S CABARET, de Flavius Lucăcel, la Teatrul Național

Teatrul Naţional din Cluj prezintă vineri, 11 mai 2012, ora 19:00, la Studioul „Euphorion”, premiera Hell’s Cabaret de Flavius Lucăcel. Spectacolul este inclus în programul „Dramaturgi clujeni”, care îşi propune promovarea dramaturgiei clujene pe plan local, naţional şi internaţional, familiarizarea publicului cu dramaturgia clujeană şi diversificarea ofertei de spectacole.Regia este semnată de Sorin Misirianţu. Muzica : Adrian Balint. Orchestraţia: Cătălin Pop. Design decor: Arhidiade Mureşan.Distribuţia:Jokerul: PETRE BĂCIOIU
Doruţu: RUSLAN BÂRLEA
Lizet: ANCA HANU
Gina: PATRICIA BRAD
Tamara: ADRIANA BĂILESCU
Nubira: Anca Lăcusteanu
Claudia CiobanuFlavius Lucăcel s-a născut la 26 august 1968, în Aluniş, judeţul Sălaj. A debutat ca poet în 1992, în revista Tribuna, iar ca dramaturg, în revista Thalia, cu piesa Paşii. În 2010 i se decernează premiul “Radu Stanca” al Uniunii Scriitorilor filiala Cluj, pentru cartea Ceai de fluturi. Piese de teatru semnate de Flavius Lucăcel au apărut şi în revista „Caiete Silvane”.Cărţi publicate: Trilogia spaţiului închis (Editura Eikon, Cluj-Napoca), Marţianul Telemah (Editura Eikon) – desemnată Piesa Anului 2008 la Clubul Dramaturgilor din Bucureşti, Ceai de fluturi/ Butterfly Tea (Editura Limes, Cluj Napoca), Tutungeria (Editura Limes), Trecătoarea pisicii (Editura Limes).Scoici pe nisipul fierbinte (titlu de spectacol: Hell’s Cabaret), apărută în volumul Trecătoarea pisicii (2011) este o premieră absolută, jucîndu-se pentru prima oară pe o scenă profesionistă.Potrivit Eugeniei Sarvari, secretar literar TN Cluj, textul a fost remarcat şi apreciat de criticul Mircea Ghiţulescu, care scria în volumul său Istoria literaturii române. Dramaturgia (Editura Tracus Arte, 2008): “În Scoici pe nisipul fierbinte tinerii petrec mai bine decît părinţii lor, sînt nişte hedonişti. Dar să nu bagi de seamă jalea din care se trag este o gravă eroare.Peste tot aceeaşi viaţă copiată după realitate, aceeaşi existenţă trăită de alţii cu mult înainte, ca în piesele lui Mazilu”, mai scrie Eugenia Sarvari.Tot ca în piesele lui Mazilu şi aici se insinuează personajul de dincolo, Jokerul, care, ca într-un joc de marionete, va acţiona sforile cu o nepăsare sublimă. Cele patru „păpuşi” – Doruţu, Lizet, Gina şi Tamara – vor intra într-o învîrtejire de stări, de situaţii, de conflicte pe care Jokerul le va specula ademenindu-i în „lumea lui” unde e altfel decît cred ei şi unde vor juca după cum le cîntă el. „Şi nu cînt prost”, le spune el, dînd semnalul dezlănţuirii cabaretului din iad.