51% dintre români consideră că un nou partid în România ar avea șanse, în timp ce 46% susțin contrariul, iar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este considerat cel mai potrivit sa preia functia de prim ministru, releva o cercetare sociologica realizata de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru a afla modul în care populația a receptat principalele teme aflate pe agenda publică în luna februarie 2011.Potrivit presedintelui IRES, Vasile Dancu, temele cercetării privind Percepțiile populației cu privire la agenda publică au vizat principalele evenimente și dezbateri care au dominat din punct de vedere mediatic și discursiv agenda publică:Discuțiile din mediul politic cu privire la posibila schimbare din funcție a Premierului Emil Boc
- 84% dintre români au auzit despre discuțiile dintre Președintele Băsescu și partidele politice de la guvernare cu privire la posibilitatea înlocuirii Premierului Emil Boc din funcție. 65% dintre cei care au auzit de aceste discuții au o părere bună și foarte bună despre o posibilă înlocuire a actualului Premier;
- 47% dintre respondenți ar fi de acord cu numirea unui premier independent, în timp ce 51% aderă la această variantă în mică și foarte mică măsură;
- Mugur Isărescu este personalitatea care obține cele mai multe nominalizări din partea respondenților atunci când aceștia sunt rugați să desemneze cu cea mai potrivită persoană pentru a deveni următorul Prim Ministru al țării. Victor Ponta este nominalizat de 9% dintre respondenți, iar Klaus Johannis de 6%. 41% dintre respondenți nu sunt în măsură să nominalizeze nicio persoană pe care o consideră potrivită pentru acest post.
Dezbaterile publice cu privire la oportunitatea înființării unui nou partid în România
- 51% dintre români consideră că un nou partid în România ar avea șanse, în timp ce 46% susțin contrariul;
- 40% dintre respondenții care creditează cu șanse noua formațiune politică sunt de părere că aceasta ar trebui să fie de centru, 22% optează pentru orientare de dreapta, în timp ce 21% o poziționează spre stânga. 16% dintre respondenți nu reușesc să încadreze doctrinar o viitoare formațiune politică în România.
Arestările și dezbaterile privind corupția din sistemul vamal din România
- 95% dintre respondenți au auzit de raziile și arestările din ultima perioadă efectuate în vămile din România. 80% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre faptul că raziile au culminat cu arestarea unor angajați din sistemul vamal. Totuși, 49% dintre respondenți consideră că acțiunile procurorilor nu vor conduce la reducerea corupției din vămi, în timp ce tot 49% dintre cei chestionați sunt de părere că aceste acțiuni vor contribui la reducerea corupției;
- 62% dintre respondenți sunt de acord în mare și foarte mare măsură cu afirmațiile unor lideri de opinie conform cărora o parte din sumele încasate de agenții vamali aveau ca destinație finanțarea unor partide. 33% cred în mică și foarte mică măsură că ar fi existat această posibilitate ;
- Acțiunile de demascare a fenomenului corupției din vămi nu a modificat percepția românilor față de partidele politice. 80% dintre respondenți declară că părerea lor față de partide este la fel cu ce ape care o aveau și înainte de derularea acestor acțiuni. Dintre cei 16% care mărturisesc că și-au schimbat opinia cu privire la partidele politice românești, 57% spun că schimbarea a fost una pozitivă, iar pentru 43% dintre ei schimbarea a fost una negativă.
Încrederea în instituțiile din România care au fost asociate cu temele aflate pe agenda publică
- Este vorba despre Președinție, Guvern, Parlament, Sindicate, Poliție, Serviciul Român de Informații (SRI), Justiție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) – asociate în mod direct sau indirect cu acțiunile de demascare a corupției din sistemul vamal, dar și despre Banca Națională a României (BNR) – instituția fiind prezentă în sondaj din perspectiva asocierii instituției cu numele unuia sau mai multor persoane vehiculate de mass-media ca fiind nominalizate pentru a prelua funcția de Prim Ministru;
- Dintre acestea, de multă și foarte multă încredere se bucură BNR – 59%, SRI – 37%, Poliție – 33%, DNA – 27%, Justiție – 23%, Sindicate – 19%, Președinție – 15%. Parlamentul acumulează doar 10% din opțiunile de multă și foarte multă încredere, iar Guvernul doar 8%.
Cercetarea a fost realizată în 18 februarie 2011, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ la nivelul populației din România. Mai multe detalii pot fi gasite pe www.ires.com.ro.