Senatorul PSD Vasile Dâncu, care este candidat la alegerile europarlamentare, a declarat în emisiunea Punctul Critic moderată de Raul Chiș că urmează cele mai importante alegeri din istoria Europei, după trei crize și în plin proces de schimbare a configurației geostrategice a lumii. El a spus că e nevoie de mai multă coeziune în Europa, de respingerea ideii că ar trebui să ne separăm euro-atlantic, de reconstruirea unei forțe industriale în Europa, după ce producția a fost externalizată iar acum am ajuns dependenți de piețele externe dominate de China, care a copiat inovațiile Vestului și le-a dus la un alt nivel.
Redăm principalele idei din emisiune:
În general, analiștii europeni și cei de la Bruxelles (…) spun că sunt cele mai importante alegeri din istoria Europei, in mai multe perspective
Sunt primele alegeri post criză după cel puțin trei crize care s-au suprapus și care au creat niște efecte politice sociale deosebite, care au testat coeziunea Europei.
La primul examen al pandemiei era cât pe ce să cadă Europa pentru că lipsa de solidaritate față de Italia, din prima fază, a îngrijorat pe toată lumea și a dat apă la moară suveraniștilor, celor care spun că Europa nu funcționează.
Se schimbă configurația geostrategică a lumii
Apoi un alt element care ține de schimbare este faptul că se schimbă configurația geostrategică a lumii, suntem într-o perioadă de reîmpărțire a lumii. Se vede foarte clar că sunt mari tensiuni între marile puteri. Bătălia pentru lidership-ul mondial este una puternică între Statele Unite, China, puterile emergente și Iran.
S-au cuplat oarecum în BRICS (Organizație internațională din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite – N.RED.), BRICS-ul întărindu-se în această perioadă. Asta înseamnă că Soft Power-ul Euro-Atlantic a scăzut în lume, dacă ne uităm la o hartă cu cei care n-au susținut sancțiunile împotriva Rusiei
A venit și războiul la marginea Europei, este amenințarea Trump care spune că (…) nu o să mai apere Europa gratis, fiecare țară să vină cu 2% din PIB (buget pentru apărare – n.red.) și atunci este nevoia de a construi funcția de apărare (în Europa – n.red.). S-a început din 2014 asta, să zicem de la prima agresiune a Rusiei, anexarea Crimeii.
Va trebui să vedem în ce măsură trebuie făcute unele reforme importante în ceea ce privește funcționarea Uniunii Europene în viitor.
Oamenii raționali spun că e momentul lărgirii Europei, pentru că este o resursă pentru Europa.
Odată cu pandemia, ne-am dat seama că Europa are dependențe foarte multe din afară, energie, medicamente, infrastructură medicală. Toată economia s-a mutat în China. Astăzi va trebui să fie adusă înapoi cât se poate sau făcute alianțe.
Va trebui să lucrăm asupra unor mecanisme care să creeze coeziune, MCV-ul care ne-a supărat pe noi pentru că n-a fost o chestiune de egalitate a țărilor, apoi Schengen-ul, Schengen a fost un exemplu de criză care va schimba Europa în viitor. Se discută foarte mult despre dreptul de veto. Menținem dreptul de veto în viitor încât țările să aibă fiecare egalitate sau menținem dreptul de veto doar în câteva funcții importante ale instituțiilor europene?
Noi suntem numai mână de lucru, nu ne mai convine
Mai este problema care este legată de modul în care gândim funcționarea anumitor procese în Europa, adică cum funcționează piața comună europeană: protejăm piața comună europeană sau nu o protejăm?
Noi ne luptăm unii cu alții, pentru că după Europa socială, după Maastricht, a venit o Europă competitivă. Asta înseamnă că n-avem nevoie de ajutoare de stat. Nu putem sprijini economiile să crească și atunci ne batem între noi, câștigă cei din vest. Noi suntem numai mână de lucru, nu ne mai convine celor din est și aici, când Ungaria, de exemplu, ca un proxy al Rusiei, sau Austria, în anumite elemente, tot așa ca un proxy al Rusiei, face notă discordantă în Europa, de fapt, ei se bazează pe niște nemulțumiri reale ale țărilor din est.
Sunt nemulțumiri pe care le avem și noi legate de Schengen, pe care le avem legate de lipsa de egalitate în ceea ce privește alocațiile agricole. Să ne gândim, hectarul cultivat în România primește o subvenție mai mică, de 200 și ceva de euro, este aproape 400 în Olanda.
Există și un război hibrid al Rusiei față de Europa. Rusia, până la urmă, și-a justificat lidership-ul pe care îl încearcă, atacul la adresa Ucrainei prin faptul că Europa s-a îndepărtat de la proiectele ei esențiale și de la valorile esențiale – valorile creștine, valorile culturii greco-latine, democrație, suveranitatea țărilor, respectul față de popoare și, pe această bază, pe acest război hibrid al Rusiei de fapt, construiesc toți suveraniștii, cei care sunt împotriva Europei.
Ar fi o greșeală să ne separăm euro-atlantic
Europa este la răscruce, deci Europa trebuie să aleagă în acest moment câteva lucruri, nu mai este un frumos proiect social acesta, un proiect de civilizație în care schimbăm noi lumea, mergem înaintea unui trend.
Este vorba de a se construi ca un actor politic puternic pe scena internațională, care are funcția de apărare asigurată foarte bine împreună cu NATO
Conceptul nostru de apărare al Uniunii Europene cu conceptul strategic al NATO de la Madrid au fost cuplate, România a luptat pentru asta, pentru că erau foarte multe țări și acum sunt unele țări care spun vrem o armată europeană, vrem o forță nucleare în Europa, a spus ministrul german de externe și a fost un pic de scandal cu americanii.
Sunt unii care spun că va trebui să ne separăm euro-atlantic. Ar fi o mare greșeală pentru că dacă vom gândi euro-atlantist, atunci vom avea forță, dacă nu, atunci ne izolăm și Europa nu rezistă.
Puterile emergente în momentul ăsta au cea mai mare parte din resurse, pentru că sunt resursele strategice, cu materiale strategice, cum se numesc acum în documentele europene, sunt 80 % în zona orientală, ceea ce înseamnă semiconductorii, toate metalele rare, tot ceea ce se poate face, apoi este și inteligență, inovație, țările cu un potențial demografic foarte mare au reușit în acest moment să crească foarte mult în competiție și, bineînțeles că nu respectă competiția pentru că au resurse, nu respectă competiția așa cum am definit o noi, nu respectă drepturile omului, nu respectă piața, nu vor să construiască o piață așa cum o facem noi.
China a copiat inovațiile Vestului și le-a dus la un alt nivel
În loc să construim o forță industrială în Europa, capitalismul și-a spus că luăm forța de muncă ieftină din est și astfel nu ne-am dezvoltat. Astfel, China s-a dezvoltat, toate inovațiile europene sau americane au fost copiate în China și au fost duse la un alt nivel, pentru că, spun foarte mulți, chinezii nu numai au copiat de-a lungul timpului, au și dezvoltat mai departe tehnologia respectivă care era acolo și asta a fost prețul plătit pentru faptul că nu ne-am gândit de la început asupra acestor lucruri care vor veni în viitor.
Credeam într-o pace eternă, cum spunea Kant, și acea pace eternă nu există în istorie, ne-am convins în acest moment.
A fost o perioadă de exagerări în Europa
A fost o perioadă de exagerări în care s-a încercat standardizarea absolută în Europa, s-a vorbit și despre curbura la banană, unghiul curburii bananei. Cum e banana clasică și cum ar trebui făcută.
Au fost o serie de exagerări legate de ce nu are voie să facă omul în gospodărie, că nu poți să tai porcul tradițional și așa mai departe. Că n-ai voie să ai abatoare în localități, trebuie să fie toate conforme unor norme ale Uniunii Europene.
Trebuie să amânăm termenul de finalizare a PNRR
Ceea ce luptăm în viitor, și asta va fi bătălia noastră în Parlamentul European, este legată de câteva lucruri care pornesc de la financiar și ajung până la zona asta culturală. Flexibilizare în ceea ce privește proiectele naționale. De exemplu, va trebui să ne luptăm ca să amânăm termenul de finalizare a PNRR. La noi s-a făcut netransparent de către un partid politic care a avut monopolul la asta.
De exemplu, în PNRR avem metroul de la Cluj. Eu sunt sigur, pariez cu autoritățile locale, că nu suntem în stare să cheltuim suma până în 2026. Va trebui ca în Parlamentul European să ne luptăm să obținem în plus 2 ani minimum.
Eu sunt președinte la Comisia de afaceri europene și ne întâlnim cu toate țările care fac acest lucru. Sunt proiecte care merg greu.
Noi am încercat câteva utopii, inclusiv utopia Green Deal, economie verde, decarbonare. Scoatem toate pesticidele, bun. Dacă scoatem toate pesticidele, nu mai avem de mâncare, pentru că, în scurt timp, toate bolile și toți dăunătorii vor compromite recoltele.
Și atunci, va trebui să lucrăm la câteva lucruri de genul aceasta. Să obținem flexibilizare mai mare pentru țările noastre. Nimeni nu mai ține la toate aceste lucruri, trebuie să construim, să dăm posibilitatea țărilor să-și adapteze inclusiv politicile europene la realitatea lor. Există mecanisme pe care nici nu le-am folosit noi.
Feedback slab de la București
Când am devenit președinte la Comisia de afaceri europene, eu în fiecare săptămână discut în cadrul Comisiei 10-15 regulamente, directive, diverse forme de legislație care vin în parlamentele naționale să se discute înainte de a deveni efective, înainte de a fi promulgate. La 20% dintre ele am făcut observații, votate de colegii mei parlamentari, și devin legislație pe care am îmbunătățit-o.
Dar, din păcate, alte comisii din Parlament nu reacționează. Câteodată, nici guvernul nu ne răspunde, decât pe chestiuni personale, îi sun eu. Nu trebuie să vină un ministru la comisie, vreau să vină un director care este foarte bun pe domeniul respectiv, să-mi spună ce costuri are România, pentru că noi ne ocupăm de proporționalitate și subsidiaritate, adică aceste 2 principii sunt importante în Europa, dar trebuie și noi să facem ceva pentru asta, adică să fim atenți la ele. Proporționalitatea înseamnă să nu fie efecte disproporționate la o rezoluție, la o directivă, un regulament european. Subsidiaritatea este exact capacitatea ta de a gestiona lucrurile, adică să nu spună lucruri care nu le poți face. Dar pentru asta trebuie o acțiune și la București și la noi, și în capitalele țărilor din Europa și și la Bruxelles. Asta va fi o bătălie.
Forțări de factură culturală
Apoi o parte din aceste forțări care au fost de factură culturală în forma asta progresistă de a construi o nouă cultură, cultura woke, cancel culture. Nu poți să dai cancel culture la culturile naționale, pentru că noi n-am reușit să construim o identitate europeană clară, n-am reușit o Constituție europeană, deci am rămas doar cu Imnul Odă bucuriei.
E adevărat, există o cultură europeană, pe care o recunoaștem, mai ales noi, intelectualii, e ideologia culturii europene, o știm de la greco-latini cum a evoluat această cultură. Filonul iudeo creștin. Am pus în manuale Holocaustul, cultură civică. Va fi una din propunerile mele insistente la Bruxelles să avem o istorie a culturii europene, să învățăm la școală, pentru că trebuie să învățăm coeziunea în Europa.
De asemenea, există deja, am văzut în proiectele altor parteneri ai mei din țările nordice, din Germania, o să ne întâlnim împreună în Parlamentul European să propunem, de exemplu, o platformă europeană pentru media, adică să sprijinim cu fonduri europene platformele care adună televiziuni, podcasturi, social media din toată lumea, în toate limbile.
Pentru că asta e foarte important să ne auzim unii pe alții. Să fie toate limbile și toate culturile. Există, e adevărat, Euronews, Canal Arte, dar sunt foarte puține.
Dacă lăsăm exagerările să meargă, atunci anti-europenii, suveraniștii, extremiștii câștigă teren. Sunt câteva proiecte și eu cred că Europa viitorului nu va mai fi atât de dirijistă, în sensul să impună ce vor țările mai mari.